Un semestru care confirmă cotitura: afaceri în creștere cu 41%, revenire pe profit net și un rezultat operațional aproape adus la zero. Peste toate, o strategie tot mai limpede de returnare de capital către acționari — un program de răscumpărare de până la 142 de milioane de acțiuni și o nouă emisiune de obligațiuni. Managementul Bittnet a venit la Feel the Markets cu o afirmație pe care acum spune că o poate proba cu cifre: grupul valorează, în opinia sa, mult mai mult decât arată cotația din piață.

Reacția bursieră: anunțul care a spart canalul descendent

Discuția a pornit de la ceea ce s-a văzut cel mai clar pe grafic. Anunțul răscumpărării a împins cotația BNET dintr-o zonă în care stagna de multă vreme, în jurul valorii de 0,10 lei, spre 0,14–0,15 lei, pe volume ridicate. În ședința care a urmat anunțului, acțiunea a urcat cu aproape 14%, până la 0,1435 lei, față de un preț de referință de 0,126 lei — rămânând totuși cu circa 22% sub prețul de 0,175 lei la care compania intenționează să răscumpere.

Din perspectivă tehnică, mișcarea a rupt rezistențele unui canal descendent care ținea prețul sub presiune de luni bune — genul de configurație care, în absența contextului, ar fi fost citită drept semnal clasic de cumpărare. Următorul reper natural este chiar pragul ofertei, 0,175 lei, nivel care acum funcționează ca magnet, dar și ca test: cât din piață alege să iasă acolo și cât alege să rămână.

Rezultatele S1 2026: marja crește mai repede decât cifra de afaceri

Cifra de afaceri consolidată a ajuns la 126 de milioane de lei în primul semestru, în creștere cu 41% față de aceeași perioadă din 2025. Marja brută din activitățile continue a avansat însă mai rapid, cu 49%, până la circa 23,5 milioane de lei. Motorul acestei accelerări este componenta de servicii, care s-a dublat practic — de la 26 la aproximativ 50,5 milioane de lei — și care aduce, de fiecare dată, o valoare adăugată mai mare decât revânzarea de tehnologie.

La nivel operațional, saltul este cel care schimbă povestea. Pierderea operațională s-a redus de la aproximativ 17 milioane de lei în S1 2025 la doar 1,19 milioane de lei — o îmbunătățire de peste 90%. EBITDA consolidată este pozitivă, în jur de 3,2 milioane de lei. Adrian Stănescu a explicat că trecerea rezultatului operațional pe plus se va întâmpla „foarte repede”, cel mai probabil în trimestrul al treilea, iar pierderea de la jumătatea anului este oricum mult sub bugetul intern, pe fondul măsurilor de eficientizare și al amânării unor inițiative și angajări către partea a doua a anului.

Aici intervine sezonalitatea, un element pe care managementul îl repetă de fiecare dată: semestrul al doilea produce, de regulă, între 60% și 65% din marja anuală. Cheltuielile curg însă liniar de-a lungul anului, motiv pentru care primul semestru aduce aproape mereu o pierdere operațională — parte din cursul normal al activității, nu o surpriză. Profitul net de 8,5 milioane de lei include și cele 12,8 milioane de lei rezultate din vânzarea Elian.

Cel mai amplu program de răscumpărare: 142 de milioane de acțiuni

Piesa centrală a strategiei de returnare de capital este oferta publică de răscumpărare de până la 142 de milioane de acțiuni BNET — aproximativ 22% din capitalul social, unul dintre cele mai mari programe raportate la numărul total de acțiuni din întreaga piață românească. Bugetul este de 25 de milioane de lei, sumă egală, spune compania, cu încasările de până acum din vânzările Elian, Optimizor și Softbinator. Prețul propus este de 0,175 lei pe acțiune, peste cotația din piață, iar acțiunile răscumpărate urmează să fie anulate, ceea ce atrage și o reducere de capital social. Documentația este depusă la ASF; imediat după aprobare, oferta va rula pe parcursul a zece zile lucrătoare.

Teoretic, oferta poate fi și suprasubscrisă — la limită, de până la aproximativ patru ori, dat fiind că vizează circa 22% din capital. În practică, managementul nu se așteaptă la un asemenea nivel, dar precizează că, în acel scenariu, alocarea se va face proporțional (pro-rata). Întrebat despre un eventual preț maxim, Mihai Logofătu a evitat să dea o cifră, tocmai pentru ca aceasta să nu devină o „ancoră” în mintea investitorilor.

O întrebare recurentă din partea investitorilor: de ce alocarea de lichiditate merge către buy-back și nu către stingerea anticipată a datoriilor purtătoare de dobândă? Răspunsul ține de prioritizarea cash-flow-ului. Prioritatea numărul unu rămâne finanțarea capitalului de lucru necesar derulării proiectelor, într-un context în care accesul la finanțare bancară a fost restricționat în ultimii doi ani. „Banii n-au culoare”, a rezumat CFO-ul: nu obligațiunile finanțează răscumpărarea, ci este vorba despre un moment în care grupul își poate asigura simultan capitalul de lucru și promisiunea față de acționari. De altfel, chiar și într-un an dificil, compania a returnat băncilor peste 10 milioane de lei, iar o rambursare anticipată — a unei emisiuni scadente în 2027 sau a unor credite — rămâne pe masă, în funcție de proiectele din a doua parte a anului.

Teza „suma părților”: de la afirmație la dovezi

De aproape doi ani, managementul repetă că activele grupului valorează, împreună, semnificativ mai mult decât compania la bursă — la un moment dat, chiar de vreo trei ori mai mult decât evaluarea din piață. O afirmație greu de crezut la început, spune el, dar pentru care astăzi există dovezi concrete: tranzacțiile Elian, Softbinator și Fort s-au încheiat la prețuri de cel puțin trei ori peste valoarea contabilă a acelor active. Randamentele o confirmă: pentru investiția în Elian (și compania asociată Kepler), rata internă de rentabilitate (IRR) depășește 40%, în timp ce la Fort a mers spre 60%.

Consecvența strategiei a fost testată și în sens invers. Managementul recunoaște că a refuzat, în anii trecuți, o tranzacție pe divizia de educație, la un preț considerat mult sub valoare — deși investitorii cereau atunci „scăparea” de acea divizie. Rezultatele ultimului an și jumătate au confirmat, spune el, că vânzarea ar fi fost o decizie proastă. Mesajul pentru orice potențial cumpărător rămâne, totuși, deschis: la un preț de ordinul a 20 de ori profitul operațional, orice activ din portofoliu devine subiect de discuție serioasă.

Unde se oprește această logică de returnare de capital? La momentul în care valoarea Bittnet în piață va fi cel puțin egală cu suma părților — atunci prețul devine corect, iar acționarii nu mai sunt dezavantajați. Atât timp cât dezechilibrul persistă, direcția rămâne returnarea de capital.

Trei branduri în perimetrul de consolidare

După ani de simplificare — absorbții, integrări, restructurări menite să facă grupul mai ușor de înțeles — perimetrul de consolidare se sprijină astăzi pe trei branduri principale:

Dendrio este și cel mai discutat activ. Evaluat independent la aproximativ 30 de milioane de euro (în jur de 150 de milioane de lei), rămâne pe pierdere operațională, dar se apropie de pragul de rentabilitate. Percepția de valoare scăzută ține, în opinia managementului, de fluctuațiile trimestriale ale unui business cu proiecte mari, cu sezonalitate și cu o pondere ridicată în sectorul public — un model mai apropiat de comerțul cu servicii cu valoare adăugată decât de abonamente, și tocmai de aceea mai greu de citit de la un trimestru la altul. Aici, atrage atenția și un element tehnic legat de emisiunea de obligațiuni.

Emisiunea BNET31E: 7,33 milioane de euro, la o dobândă de 10,6%

A zecea emisiune de obligațiuni din istoria companiei a atras aproximativ 7,33 milioane de euro, la o dobândă fixă de 10,6% pe an, plătită semestrial, cu scadență în iulie 2031. Din cele zece emisiuni, șase au fost deja închise și restituite cu succes, unele anticipat — un istoric pe care Mihai Logofătu îl invocă drept explicație pentru apetitul investitorilor. Pragul de succes din documentație a fost atins din prima zi, iar mecanismul de alocare a fost construit astfel încât cei aflați pe palierul de închidere să își poată primi integral banii, fără proratare.

Managementul crede că a contat și garanția — obligațiunile sunt garantate cu acțiuni/părți sociale la Dendrio — într-un moment în care apetitul investitorilor se învârte în jurul unui randament de circa 11% dublat de garanții. Reperul rămâne titlul de stat: la un randament suveran în zona 7%, un emitent privat trebuie să adauge câteva puncte procentuale pentru a fi atractiv. Timing-ul, la final de iulie–început de august, a fost atipic, dar s-a dovedit un succes în sine. Listarea pe piața reglementată a BVB este estimată pentru începutul lunii septembrie.

Educația renăscută și vântul din spate al AI & cybersecurity

Divizia de educație, cândva sursă de semne de întrebare pentru investitori, a trecut printr-un ciclu complet: 2023 a fost un an dezastruos, 2024 unul de redresare, 2025 a arătat o traiectorie de creștere, iar 2026 se anunță, până acum, drept posibil cel mai bun an din istoria activității. Managementul temperează așteptările — nu vrea să seteze ideea că educația va livra recurent cifre-record — dar mizează pe câteva proiecte speciale, de amploare, în zona de securitate. Recurența, spune el, există la scară multianuală: instituția care derulează azi un proiect amplu de securitate va fi înlocuită, peste un an sau doi, de alta, cu alte surse de finanțare.

Maturizarea echipei a mutat mixul dinspre cursuri pur tehnice către proiecte complexe — inteligență artificială, cybersecurity, platforme și, esențial, zona de data, fără de care AI-ul nu înseamnă nimic. Concluzia managementului: bariera principală nu a fost niciodată tehnologia, ci adopția — iar adopția „se mănâncă” cu educație. De aceea, interesul pieței pentru training în AI devine un barometru al adopției.

Corelația cu securitatea este, poate, cea mai importantă teză a episodului. Pe măsură ce AI-ul devine mai puternic, capătă capacitatea de a exploata brese pe care puterea umană nu le putea atinge — mașinării capabile să caute vulnerabilități în aproape orice platformă. Rezultatul așteptat: tot mai multe incidente de cybersecurity construite cu instrumente AI, ceea ce împinge cererea către soluții de securitate mai sofisticate și către angajați mai bine instruiți. În atacurile recente care au ținut prima pagină, veriga slabă a fost adesea utilizatorul, nu tehnologia — exact intersecția dintre educație și securitate pe care Bittnet spune că e poziționat să o exploateze.

Cât despre produse proprii, specificul rămâne cel de companie de servicii profesionale. În zona Nenos se experimentează totuși cu produse — fie interne, pentru eficiență operațională, fie construite alături de un partener care aduce expertiza de verticală (de pildă, industria financiară), acolo unde Bittnet pune capabilitatea de platformă.

Backlog și pipeline: cifrele pe care se sprijină anul

Pentru livrare în 2026, backlog-ul rămas se situa, la momentul discuției, în jurul valorii de 175 de milioane de lei — proiecte în stadii foarte avansate sau deja semnate, aflate în curs de livrare. Managementul publică aceste cifre cu prudență, tocmai pentru ca ele să nu devină ancore, și preferă un orizont de șase luni în față, unde precizia e mai mare: pe termen mai scurt, întârzierile pe lanțul de aprovizionare pot muta livrările. Marja proiectelor este cunoscută intern, dar nu se publică, pentru că fluctuațiile de cost pot impune, uneori, plata unor livrări mai scumpe pentru a respecta angajamentele.

Dacă backlog-ul este cifra pe care se bazează anul, pipeline-ul este indicatorul urmărit zilnic. Grupul măsoară, până la nivelul fiecărui account manager, valoarea de new pipeline this week — cât pipeline nou se adaugă. Ce se întâmplă cu el pe parcurs — durata de viață, întârzierile de decizie ale clienților — nu ține de companie; consecvența în a „planta semințe” ține, însă, integral de efortul intern.

Acest material are caracter informativ și educațional și reprezintă o sinteză editorială a discuției din cadrul emisiunii Feel the Markets. Nu constituie recomandare de investiții, consultanță financiară sau îndemn de a cumpăra ori vinde instrumente financiare. Cifrele menționate provin din declarațiile invitaților și din raportările companiei și pot fi supuse revizuirii. Investițiile în acțiuni și obligațiuni implică riscuri, inclusiv riscul pierderii capitalului investit. Deciziile de investiții trebuie luate în baza propriei analize și, eventual, a consultanței unui specialist autorizat.