Ministerul Finanțelor anunță că pachetul de măsuri fiscal-bugetare recent asumat de Guvern a fost apreciat de Comisia Europeană drept un pas „important și pozitiv” în direcția respectării recomandărilor privind corectarea deficitului excesiv.
În cadrul reuniunii ECOFIN de la Bruxelles, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat detalii despre acest pachet în fața oficialilor europeni. Comisia Europeană a subliniat că măsurile luate trebuie implementate rapid și integral, pentru a menține credibilitatea procesului de consolidare fiscală.
Recomandările CE pentru România
Cele mai importante măsuri au în vedere limitarea creșterii nominale a cheltuielilor nete la max. 2,8% în 2025 și între 2,6%-4,0% până în 2030, închiderea procedurii de deficit excesiv până în 2030 și raportare semestrială privind progresul și implementarea măsurilor, cu prima evaluare până la 15 octombrie 2025.
„Corecția deficitului este o prioritate strategică pentru România. Pachetul asumat oferă o bază solidă pentru o ajustare fiscală credibilă și ajută la evitarea riscurilor legate de suspendarea fondurilor europene sau degradarea ratingului de țară”, a declarat ministrul Alexandru Nazare.
Moneda euro digitală: România cere tratament egal pentru toate statele UE
În aceeași reuniune, miniștrii de finanțe au discutat și despre introducerea monedei euro digitale, ca parte a strategiei de modernizare a sistemului financiar european. România susține inițiativa, subliniind beneficiile acesteia pentru incluziunea financiară, stabilitatea monetară și siguranța plăților. „Moneda euro digitală ar trebui să completeze, nu să înlocuiască numerarul, iar tratamentul aplicat statelor membre trebuie să fie egal, indiferent dacă sunt sau nu în zona euro”, a transmis Alexandru Nazare.
Securitizarea – o oportunitate pentru creșterea lichidității
Discuțiile ECOFIN au inclus și propuneri privind un cadru legislativ modernizat pentru securitizare. România susține inițiativa, considerând că revitalizarea pieței de securitizări poate contribui la relansarea creditării și a creșterii economice în UE, cu condiția menținerii unui echilibru între lichiditate și prudențialitate. „Deși România nu are o piață dezvoltată în acest sens, suntem pregătiți să participăm activ la elaborarea noului cadru european privind securitizarea”, a conchis ministrul Finanțelor.
