Economia zonei euro transmite semnale mixte la început de an: creșterea economică rămâne anemică, în timp ce inflația reintră pe un trend ascendent, alimentată în principal de scumpirea energiei.
Potrivit estimării rapide (flash) a indicelui armonizat al prețurilor de consum (HICP), inflația anuală a urcat la 3% în aprilie, de la 2,6% în martie.
Principalul factor a fost accelerarea prețurilor la energie, care au crescut cu 10,9% în ritm anual, comparativ cu 5,1% în luna precedentă. În paralel, presiunile deflaționiste din sectorul bunurilor par să se diminueze treptat, prețurile înregistrând o creștere de 0,8%.
În sectorul serviciilor – considerat un barometru important al cererii interne – inflația a încetinit ușor la 3%, de la 3,2% în martie. Totuși, această evoluție ar putea fi influențată de efecte sezoniere, precum calendarul sărbătorilor pascale. Inflația de bază (core), care exclude componentele volatile, s-a situat la 2,2%, în ușoară scădere față de 2,3% anterior.
Privind înainte, perspectivele inflației rămân orientate în sus. Prețurile la energie sunt așteptate să rămână ridicate în lunile următoare, după scăderile din 2025, ceea ce ar putea amplifica contribuția acestora la inflația totală. În plus, prețurile alimentelor ar putea crește pe fondul deficitului de fertilizatori, tendință deja vizibilă în cazul alimentelor neprocesate. Nu în ultimul rând, există riscul unor efecte de runda a doua, în contextul în care așteptările privind prețurile de vânzare au crescut în toate sectoarele economiei. În acest scenariu, inflația ar putea urca gradual către nivelul de 4%.
Pe partea de creștere economică, datele pentru primul trimestru indică o încetinire. PIB-ul zonei euro a avansat cu doar 0,1%, sub nivelul de 0,2% din trimestrul anterior. Evoluțiile au fost neuniforme: economia Germaniei a surprins pozitiv, în timp ce stagnarea din Franța a tras în jos dinamica regională. În plus, volatilitatea specifică datelor din Irlanda a distorsionat ușor imaginea de ansamblu.
Totuși, relevanța datelor din primul trimestru este limitată, deoarece acestea nu reflectă pe deplin impactul șocurilor recente din energie și lanțurile de aprovizionare, generate de tensiunile din Orientul Mijlociu. Indicatorii de sentiment pentru luna aprilie, inclusiv PMI și indicatorii Comisiei Europene, sugerează că trimestrul al doilea a început pe o bază mai slabă.
În acest context, rămâne incert dacă economia zonei euro va intra într-o fază de stagnare prelungită sau chiar contracție. Cu toate acestea, impactul asupra inflației este deja evident, complicând perspectivele de politică monetară ale Banca Centrală Europeană.
Analiză adaptată pentru Financial Market pe baza datelor și comentariilor economiștilor de la ING.
