Creșterea accelerată a prețurilor la energie a împins inflația din Germania aproape de pragul de 3%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. Evoluția vine în contextul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, care continuă să afecteze piețele energetice și să amplifice incertitudinea economică.
Inflația anuală a crescut la 2,7% în martie, față de 1,9% în februarie, în timp ce indicatorul armonizat la nivel european a urcat la 2,8%, de la 2,0%. De asemenea, creșterea lunară de 1,2% reprezintă cel mai puternic avans din 2022.
Cu toate acestea, datele arată că, pentru moment, șocul inflaționist este concentrat în principal în zona energiei. Inflația de bază a rămas stabilă la 2,5%, iar inflația în sectorul serviciilor s-a menținut la 3,2%.
Primul val inflaționist începe să se contureze
Prețul petrolului rămâne principalul canal prin care tensiunile geopolitice se transmit în economie. Conflictul din Orientul Mijlociu și blocajele din Strâmtoarea Hormuz au dus la creșteri semnificative ale costurilor energetice, cu impact direct asupra consumatorilor.
Dacă prețurile la carburanți se mențin la nivelurile actuale până la finalul anului, pierderea de putere de cumpărare pentru gospodăriile din Germania ar putea depăși nivelul înregistrat în 2022.
În prezent, creșterea inflației este alimentată în principal de energie, însă efectele secundare asupra costurilor de transport, alimentelor și altor bunuri industriale sunt de așteptat să apară în perioada următoare. Rămâne de văzut dacă acest fenomen va reprezenta un episod temporar sau va conduce la o creștere mai amplă a așteptărilor inflaționiste și a salariilor. Chiar și într-un scenariu limitat, inflația ar putea rămâne în intervalul 3%–4% pentru cea mai mare parte a anului.
Ce urmează pentru Banca Centrală Europeană
Piețele financiare au început să includă în prețuri posibilitatea a până la patru majorări de dobândă din partea Banca Centrală Europeană în acest an. Cu toate acestea, această perspectivă ar putea fi prematură.
Deși banca centrală a adoptat recent un ton mai ferm, contextul actual diferă semnificativ de cel din 2022. Atunci, BCE ieșea dintr-o perioadă de politică monetară ultra-relaxată, iar reacția întârziată la șocul energetic a contribuit la amplificarea inflației.
În prezent, o eventuală majorare a dobânzilor depinde de extinderea presiunilor inflaționiste în economie și de evoluția așteptărilor privind inflația. Deocamdată, conflictul din Orientul Mijlociu afectează mai degrabă încrederea consumatorilor și a companiilor, în timp ce piața muncii este mai slabă decât în 2022, iar spațiul fiscal al guvernelor este mai limitat.
Semnale din consum: cererea începe să cedeze
Un exemplu relevant vine din piața produselor de sezon. Creșterea puternică a prețurilor la cacao a dus la scumpiri de până la 30% pentru produsele de Paște, însă retailerii au început deja să ofere reduceri înainte de sărbători. Acest comportament sugerează că nivelul ridicat al prețurilor începe să afecteze cererea, pe fondul presiunii asupra bugetelor gospodăriilor.
Trei riscuri majore pentru BCE
În perioada următoare, BCE va monitoriza atent trei factori critici: depășirea pragului de 4% pentru inflația totală, creșterea inflației de bază peste 3% și o eventuală deteriorare a așteptărilor inflaționiste. Oricare dintre aceste evoluții ar putea determina o schimbare de politică monetară.
Deși scenariul de bază rămâne unul moderat, riscurile sunt în creștere. O decizie de majorare a dobânzilor este puțin probabilă la următoarea ședință, însă ar putea deveni relevantă în lunile următoare dacă presiunile inflaționiste persistă.
Un șoc temporar sau începutul unei tendințe?
Datele actuale indică faptul că noul val inflaționist este, cel puțin pentru moment, determinat în principal de creșterea prețurilor la energie. Reacția BCE va depinde de măsura în care acest șoc se va transmite în restul economiei.
Dacă presiunile inflaționiste se extind și așteptările scapă de sub control, o majorare a dobânzilor devine probabilă. În absența acestui scenariu, șocul actual ar putea rămâne unul temporar.
Articol adaptat pentru Financial Market și realizat de economiștii de la ING.
