Majorarea accelerată a prețurilor la carburanți începe să genereze efecte tot mai vizibile asupra consumului din zona euro, însă impactul nu este distribuit uniform între statele membre. Potrivit unei analize realizate de economiștii ING, actualul șoc petrolier riscă să accentueze divergențele economice dintre țările europene, pe fondul diferențelor privind veniturile populației, obiceiurile de consum și politicile fiscale.
Conflictul din Orientul Mijlociu și perturbările din zona Strâmtorii Hormuz au împins prețul petrolului la niveluri semnificativ mai ridicate. Dacă la finalul lunii februarie petrolul se tranzacționa în jurul valorii de 70 de dolari/baril, din martie media a urcat spre 110 dolari/baril, alimentând o nouă rundă de presiuni inflaționiste la nivel global.
Acest șoc s-a transmis rapid către consumatori. Costul alimentării unui rezervor de 50 de litri de benzină a crescut, în medie, cu aproximativ 5 euro în Spania și până la 13,5 euro în Germania comparativ cu perioada anterioară escaladării conflictului. În cazul motorinei, majorările au fost și mai puternice, variind între 15,6 euro în Italia și aproximativ 23 de euro în Olanda.
Economiștii ING avertizează că, dacă actualele niveluri ale prețurilor la combustibili se vor menține până la finalul anului, cheltuielile anuale ale gospodăriilor europene pentru carburanți ar putea crește semnificativ. Pentru utilizatorii de benzină, impactul suplimentar ar putea varia între aproximativ 70 de euro în Italia și până la 280 de euro în Olanda, în timp ce pentru motorină costurile suplimentare ar putea ajunge la 430 de euro anual.
Diferențele dintre statele din zona euro sunt însă importante. În Italia, gospodăriile alocă aproximativ 4% din venitul disponibil pentru carburanți, comparativ cu 6,2% în Portugalia. Aceste diferențe sunt influențate atât de nivelul veniturilor, cât și de comportamentul de consum și de distanțele parcurse anual de șoferi.
Țări precum Germania, Franța și Austria ar putea resimți un impact mai puternic asupra consumului, întrucât populația parcurge distanțe mai mari și este mai expusă la creșterea costurilor cu combustibilii. În schimb, Spania și Italia beneficiază parțial de măsuri fiscale temporare sau de un consum mai redus de carburant. În Spania, reducerea temporară a TVA la combustibili de la 21% la 10% contribuie la limitarea impactului asupra populației.
Potrivit ING, experiența ultimilor ani arată că gospodăriile au o capacitate limitată de a-și ajusta rapid comportamentul pentru a reduce consumul de combustibil. Excepțiile semnificative au fost observate în perioada pandemiei, când munca de acasă a redus nevoia de deplasare. În prezent însă, kilometrajul mediu anual din majoritatea statelor europene a revenit aproape de nivelurile pre-pandemie.
În acest context, creșterea prețurilor la pompă riscă să afecteze mai degrabă alte categorii de consum discreționar decât consumul de carburant propriu-zis. Cu alte cuvinte, populația va continua să alimenteze, însă va reduce cheltuielile pentru alte bunuri și servicii, ceea ce poate pune presiune suplimentară asupra economiei europene și a sectorului de retail.
Datele recente privind încrederea consumatorilor confirmă deja această tendință. În Germania și Austria, state considerate printre cele mai expuse la creșterea costurilor cu carburanții, intenția populației de a face cheltuieli importante a scăzut semnificativ sub media pe termen lung. În Italia și Spania s-a observat de asemenea o deteriorare a sentimentului consumatorilor, însă într-un ritm mai moderat.
Concluzia economiștilor ING este că actuala creștere a prețurilor la carburanți nu mai reprezintă doar o problemă energetică, ci începe să devină o problemă de consum și de divergență economică în interiorul zonei euro. Pe măsură ce gospodăriile sunt nevoite să aloce o parte tot mai mare din venituri pentru combustibili, diferențele dintre economiile europene riscă să devină și mai vizibile.
