Economia Chinei a înregistrat o încetinire mai accentuată decât anticipau analiștii în trimestrul al doilea din 2026, pe fondul consumului intern modest, al prăbușirii investițiilor și al problemelor persistente din sectorul imobiliar.
Produsul intern brut al Chinei a crescut cu 4,3% în ritm anual în perioada aprilie-iunie, comparativ cu un avans de 5% în primul trimestru. Rezultatul s-a situat sub prognoza de 4,5% a pieței și sub estimarea de 4,6% formulată de economiștii ING.
Acesta a fost cel mai redus ritm trimestrial de creștere înregistrat de economia chineză după ultimul trimestru din 2022, afectat la momentul respectiv de restricțiile generate de pandemie.
Pe ansamblul primelor șase luni ale anului, economia a avansat cu 4,7%, menținându-se în intervalul țintei oficiale de creștere de 4,5%-5% pentru întregul an.
Cererea internă rămâne principala vulnerabilitate
Datele lunare indică însă o economie mult mai fragilă decât ar sugera evoluția PIB. Investițiile în active fixe au coborât puternic în teritoriu negativ, vânzările cu amănuntul au înregistrat o creștere modestă, iar contribuția exporturilor nete a rămas nefavorabilă.
Sectorul serviciilor a avut cea mai bună evoluție în trimestrul al doilea, cu o creștere anuală de 5,2%. În comparație, sectorul primar a avansat cu 3,7%, iar industria și construcțiile, incluse în sectorul secundar, au crescut cu 3,9%.
Orientarea autorităților către dezvoltarea serviciilor cu valoare adăugată ridicată ar fi putut susține datele agregate privind PIB-ul, compensând parțial performanța mai slabă a industriei tradiționale și a investițiilor.
Vânzările cu amănuntul revin pe creștere, dar consumul rămâne fragil
Vânzările cu amănuntul au crescut cu 1% în ritm anual în luna iunie, după scăderea de 0,6% din mai. Rezultatul a fost peste estimările pieței și ale ING, care indicau o nouă contracție de 0,1%.
Cu toate acestea, vânzările cu amănuntul au avansat cu doar 1,3% în prima jumătate a anului. Consumul de servicii a avut o evoluție mai bună, înregistrând o creștere de 5,4%.
Datele arată o schimbare graduală a preferințelor consumatorilor chinezi dinspre bunuri către servicii, însă slăbiciunea vânzărilor de produse rămâne o sursă importantă de îngrijorare.
Printre principalele categorii care au tras consumul în jos s-a aflat sectorul auto, unde vânzările au scăzut cu 16,1%. Cererea fusese stimulată anticipat în anii anteriori prin programele de înlocuire a vehiculelor, însă un nou val de cumpărători nu s-a materializat.
Vânzările de produse petroliere au scăzut cu 5,1%, evoluție influențată și de tranziția rapidă către vehicule electrice.
Problemele pieței imobiliare s-au reflectat în vânzările de electrocasnice, care au coborât cu 8,7%, de mobilier, în scădere cu 6,6%, și de materiale pentru construcții și amenajări, cu un declin de 10,5%.
În schimb, au fost înregistrate creșteri de două cifre pentru echipamentele de comunicații, produsele culturale și de birou, cosmetice și categoria alcool și tutun.
În spatele consumului slab se află încrederea redusă a populației, problemele sectorului imobiliar și efectele de bază generate de programele guvernamentale de stimulare a achizițiilor din anii anteriori.
În aceste condiții, consumul ar putea deveni principala țintă a măsurilor economice adoptate de Beijing în a doua jumătate a anului.
Industria depășește așteptările, susținută de cererea externă
Producția industrială a crescut cu 5,3% în ritm anual în iunie, accelerând de la 4,5% în mai și depășind prognozele pieței.
Pe ansamblul primului semestru, producția industrială a avansat cu 5,4%, devenind unul dintre cei mai solizi indicatori ai activității economice chineze.
Industria prelucrătoare a crescut cu 6%, în timp ce producția din sectoarele de înaltă tehnologie a avansat cu 14,1%.
Performanța a fost susținută în principal de ramurile orientate către export. Producția din sectorul feroviar, naval și aerospațial a crescut cu 18,2%, industria auto cu 8,7%, iar producția de computere, echipamente de comunicații și electronice cu 15,7%.
Producția de semiconductori a urcat cu 25,4%, cel mai ridicat ritm din ultimele 17 luni, pe fondul investițiilor și cererii puternice din sectorul tehnologic.
În schimb, industriile legate de piața imobiliară și de infrastructura tradițională au continuat să înregistreze rezultate slabe. Producția de ciment a scăzut cu 5,6%, cea de sticlă cu 5,3%, iar producția de oțel a stagnat.
Datele confirmă o divergență tot mai evidentă între sectoarele tehnologice și exportatoare și ramurile dependente de cererea internă.
Investițiile înregistrează cea mai slabă evoluție din ultimii șase ani
Investițiile în active fixe au scăzut cu 5,7% în ritm anual în prima jumătate a anului, comparativ cu un declin de 4,1% raportat pentru primele cinci luni.
Rezultatul a fost mai slab decât estimarea de minus 5% a pieței și a reprezentat cel mai redus nivel începând din mai 2020.
Investițiile sectorului privat s-au contractat cu 8,5%, după o scădere de 7,1% în primele cinci luni. În același timp, investițiile companiilor de stat au coborât cu 2,3%.
Evoluția arată că nici măcar sectorul public nu mai funcționează ca un factor de stabilizare a economiei. Atât companiile private, cât și cele de stat par să amâne proiectele de investiții într-un context caracterizat de incertitudine globală și cerere internă redusă.
Sectoarele asociate exporturilor și modernizării industriale au continuat să atragă capital. Investițiile în industria feroviară, navală și aerospațială au crescut cu 24,7%, cele din industria textilă cu 9,4%, iar investițiile în producția de computere și electronice cu 6,5%.
Investițiile în infrastructură au coborât însă cu 2,4%, după ce înregistraseră o evoluție pozitivă în primele cinci luni.
Lipsa apetitului pentru investiții se reflectă și în cererea redusă de credite. Băncile chineze direcționează tot mai multe lichidități către obligațiunile guvernamentale, în absența unor proiecte private atractive.
Accelerarea aprobării proiectelor, emiterea de obligațiuni speciale de către autoritățile locale și creșterea transferurilor fiscale ar putea deveni necesare pentru stabilizarea investițiilor.
Piața imobiliară nu a atins încă un minim clar
Prețurile locuințelor noi din cele 70 de orașe monitorizate de Biroul Național de Statistică au scăzut cu 0,15% în iunie față de luna precedentă. Prețurile locuințelor existente au coborât cu 0,32%.
Declinul prețurilor locuințelor noi a fost cel mai redus din aprilie 2025, ceea ce sugerează o posibilă stabilizare graduală. Piața secundară a continuat însă să se deterioreze.
Doar 10 dintre cele 70 de orașe au înregistrat creșteri ale prețurilor locuințelor existente, față de 13 orașe în luna mai.
Un semnal pozitiv a venit din marile centre urbane. Beijing, Shanghai, Shenzhen și Guangzhou au raportat creșteri ale prețurilor pe piața secundară, evoluție care ar putea contribui la îmbunătățirea treptată a încrederii populației și a averii gospodăriilor.
Investițiile imobiliare au scăzut însă cu 18% în prima jumătate a anului. Stocurile ridicate de locuințe și absența unui minim clar al prețurilor sugerează că sectorul imobiliar va continua să afecteze creșterea economică.
Beijingul ar putea pregăti noi măsuri de sprijin
Încetinirea PIB-ului și deteriorarea investițiilor ar putea determina autoritățile chineze să adopte o abordare mai activă în lunile următoare.
Investitorii urmăresc reuniunea Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez programată pentru finalul lunii, unde ar putea fi anunțate noi direcții de politică economică.
Pe partea fiscală, măsurile ar putea viza susținerea consumului, accelerarea emisiunilor de obligațiuni speciale ale autorităților locale și deblocarea proiectelor de infrastructură deja aprobate.
Beijingul ar putea crește și emisiunile de obligațiuni guvernamentale centrale, precum și transferurile către administrațiile locale. Totuși, este puțin probabil ca autoritățile să lanseze un program de stimulare de amploare similar celor utilizate în perioadele de criză.
Creșterea economică din prima jumătate a anului se menține în intervalul oficial, ceea ce reduce probabilitatea unui răspuns de urgență.
În ceea ce privește politica monetară, inflația redusă oferă Băncii Populare a Chinei suficient spațiu pentru noi măsuri de relaxare. O reducere a dobânzilor în trimestrul curent rămâne posibilă.
ING estimează că economia Chinei poate atinge ținta de creștere de 4,5%-5% în 2026, însă riscurile asociate prognozei de 4,7% sunt orientate în jos.
Fără măsuri suplimentare de sprijin, ritmul de creștere ar putea continua să încetinească. În același timp, fiind primul an al celui de-al 15-lea plan cincinal al Chinei, autoritățile ar putea încerca să evite un rezultat situat la limita inferioară a țintei oficiale.
Articolul a fost realizat pe baza analizei publicate de economiștii ING privind evoluția economiei chineze în trimestrul al doilea din 2026.
