Pe fondul creșterii cheltuielilor guvernamentale pentru apărare și infrastructură, tot mai mulți consumatori europeni se întreabă: „Ce câștig eu din asta?”. Cel mai recent sondaj realizat de ING Consumer Research arată că scepticismul domină percepția publică, iar majoritatea respondenților se tem mai degrabă de efecte negative asupra finanțelor personale decât de beneficii.
Cheltuieli mai mari pentru apărare, potențial impuls pentru PIB
Statele europene membre NATO au convenit să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, o parte importantă fiind direcționată și către infrastructură. În paralel, mai multe guverne ajustează cadrul fiscal pentru a permite aceste investiții.
Germania, de exemplu, și-a modificat în 2025 regula constituțională privind frâna datoriei, permițând emiterea unui volum mai mare de datorie pentru finanțarea apărării și infrastructurii. De asemenea, termenul-limită din 2026 pentru utilizarea fondurilor din Mecanismul european de Redresare și Reziliență ar putea accelera absorbția banilor europeni.
Din perspectivă macroeconomică, economiștii consideră că aceste programe pot susține creșterea PIB și pot revitaliza economii care încă nu au revenit pe deplin la nivelurile pre-pandemie. Însă percepția publicului este mult mai rezervată.
Mai puțin de o treime văd beneficii personale
Sondajul ING realizat în Belgia, Germania, Țările de Jos, Polonia, România și Spania arată că, în medie, mai puțin de o treime dintre respondenți consideră că majorarea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură le-ar putea aduce beneficii financiare directe.
În schimb, aproape trei sferturi dintre participanți se tem că aceste cheltuieli suplimentare vor avea efecte negative asupra situației lor financiare, prin inflație mai ridicată, creșteri de taxe sau reduceri de bugete în alte domenii.
Frica de inflație și taxe mai mari domină percepția
Aproximativ 50% dintre respondenți se tem că inflația ar putea accelera ca urmare a majorării cheltuielilor publice, afectând puterea de cumpărare. Mai mult de 60% consideră că aceste programe vor conduce, mai devreme sau mai târziu, la creșteri de taxe.
Chiar dacă multe dintre aceste inițiative sunt concepute ca fiind finanțate prin datorie publică, percepția dominantă este că „cheltuielile de azi înseamnă taxe mai mari mâine”. Aproximativ 38% dintre respondenți se tem și de tăieri bugetare în alte domenii, care i-ar putea afecta indirect.
Paradox: cu cât nivelul de educație financiară e mai ridicat, cu atât scepticismul crește
Un rezultat interesant al sondajului este că persoanele cu un nivel mai ridicat de cunoștințe financiare sunt, în general, mai puțin dispuse să creadă că aceste cheltuieli le vor îmbunătăți situația personală.
Respondenții care au obținut scoruri mai bune la testele de educație financiară au fost mai înclinați să respingă ideea că stimularea economiei prin cheltuieli publice se va traduce automat în beneficii directe pentru ei.
Deconectare între optimismul experților și percepția publică
În timp ce economiștii văd în majorarea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură o șansă de relansare economică pentru Europa, consumatorii rămân precauți. Percepția predominantă este că riscurile – inflație, datorie publică mai mare și eventuale creșteri de taxe – depășesc beneficiile potențiale.
Pentru investitori și pentru mediul de afaceri, acest decalaj dintre optimismul macroeconomic și sentimentul populației este relevant. Încrederea consumatorilor influențează direct dinamica consumului, a economisirii și a investițiilor private.
Pe termen mediu, modul în care guvernele comunică și gestionează aceste programe va fi esențial nu doar pentru sustenabilitatea fiscală, ci și pentru menținerea încrederii publice – un factor critic pentru stabilitatea economică și financiară în Europa.
