Inflația din România a crescut la 5,5% în luna mai (aprilie: 4,9%), alimentată de anumite produse alimentare și servicii.
Recent, analiștii ING Romania au revizuit prognoza inflației pentru sfârșitul anului 2025 la 6,0%, iar acum estimează șanse pentru maximum o reducere de 25 puncte de bază a ratei dobânzii la ultima ședință a Băncii Naționale a României din acest an.
Datele depășesc așteptările
Cifrele de astăzi au venit mai mari decât așteptările care erau deja peste consens (efectiv: 5,5%, estimarea de 5,4%, consens: 5,3%). Atât inflația alimentară, cât și cea a serviciilor au fost ușor peste așteptări, înregistrând creșteri lunare de 0,9%, respectiv 0,6%. Fructele proaspete au rămas principalul factor negativ, urmate de presiuni mai mici observate la zahăr și produsele din cafea. Prețurile la cartofi au crescut cu aproape 10% pe parcursul lunii. La servicii, unele categorii expuse cursului de schimb, precum contractele de telefonie, au accelerat mai vizibil, în timp ce presiunile generalizate pe întreaga categorie au rămas norma.
Nu au existat surprize majore la categoria bunurilor non-alimentare, deși la energie s-a observat un efect de compensare între prețurile mai mici la electricitate și presiunile mai puternice ale prețurilor la gaze, se arată întro- analiză efectuată de ING Bank Romania.
Evoluția anuală
În termeni anuali, inflația alimentară a accelerat la un nivel remarcabil de 6,5% (aprilie: 5,6%), inflația non-alimentară a crescut ușor la 4,0%, în timp ce inflația serviciilor a urcat la 7,0%.
Perspectivele complicate
Cifrele de astăzi peste așteptări, impactul crescător anticipat din facturile la electricitate, pachetul fiscal încă incert și deprecierea recentă a leului complică toate perspectivele viitoare.
În acest stadiu, luând în considerare toate aspectele, ne-am revizuit prognoza inflației de sfârșitul anului la 6,0% de la 5,0% anterior. De acolo înainte, estimăm că inflația va scădea treptat la 4,3% până în decembrie 2026.
Riscurile prognozei
Referitor la riscurile prognozei, diversele măsuri așteptate în pachetul fiscal ar putea aduce atât forțe inflationiste, cât și dezinflationiste, cu un efect net ușor inflaționist pe termen scurt. În același timp, o intensificare a riscurilor geopolitice din evenimentele recente din Orientul Mijlociu ar putea anula unele dintre riscurile descendente pentru inflație care derivă din prețurile destul de scăzute ale petrolului înregistrate până acum în acest an.
Scenariul de bază pentru politica monetară
În concluzie, scenariul nostru de bază prevede acum doar o reducere de 25 puncte de bază din partea Băncii Naționale a României la ultima sa ședință din acest an, în noiembrie, cu riscuri de amânare către 2026. O traiectorie fiscală credibilă, absența unei retrogradări de rating, lipsa unor noi surprize crescătoare ale inflației și continuarea relaxării monetare din partea Rezervei Federale, Băncii Centrale Europene și Băncii Naționale a Poloniei sunt factorii cheie care ar putea permite o relaxare suplimentară a politicii monetare în România, concluzionează analiza.
