Investiția pasivă este o strategie de investiții care urmărește să maximizeze rentabilitatea activelor pe termen lung prin menținerea unui numar cat mai mic de tranzactii de vânzare sau cumparare.
Principiul pe care se bazează aceasta strategie (engl: passive investing) are la bază un raționament simplu: evitarea si reducerea taxelor si comisioanelor ce apar atunci când se tranzacționează un instrument financiar, fie ca sunt acțiuni, obligațiuni sau unitati de fond.
Insa acesta nu este singurul avantaj. Tranzacționarea frecventă reduce sansele capitalizarii castigurilor pe termen lung, avand in vedere faptul că, poate momentul vanzarii nu este unul potrivit.
Cunoscută ca si strategie buy and hold (cumpără si păstrează), investitia pasivă inseamnă cumpărarea unor instrumente financiare si păstrarea lor pe termen lung.
Spre deosebire de investitia activă care urmarește să profite de fluctuația prețurilor pe termen scurt, cea pasivă presupune că piata va returna randamente pozitive pe un orizont de timp mai indelungat. Cele mai populare instrumente sunt fondurile de investitii, fie ca sunt fonduri mutuale clasice, fonduri care urmaresc un indice (index funds) sau fondurile care se tranzacționează la bursă (ETF).
