Opțiunile sunt instrumente financiare derivate care oferă investitorilor dreptul, dar nu obligația, de a cumpăra sau vinde un activ la un preț specific (numit preț de exercitare) înainte de o dată de expirare. Există două tipuri principale de opțiuni: call și put.
O opțiune call oferă deținătorului dreptul de a cumpăra activul suport la un preț prestabilit. Investitorii cumpără opțiuni call atunci când anticipează că prețul activului va crește, deoarece le permite să profite de diferența dintre prețul de exercitare și prețul actual al activului. De exemplu, dacă achiziționezi o opțiune call pentru acțiunile unei companii la un preț de exercitare de 100 RON, iar prețul acțiunilor crește la 120 RON, vei putea obține un câștig de 20 RON pe acțiune, minus costul opțiunii.
Pe de altă parte, o opțiune put oferă deținătorului dreptul de a vinde activul suport la un preț prestabilit. Opțiunile put sunt utilizate de investitorii care cred că prețul activului va scădea. Dacă ai o opțiune put pentru a vinde o acțiune la 100 RON, iar prețul acesteia scade la 80 RON, vei putea vinde la prețul de exercitare și astfel să obții un câștig de 20 RON pe acțiune, minus costul opțiunii.
Opțiunile permit investitorilor să își diversifice portofoliile și să gestioneze riscurile, însă sunt instrumente complexe și pot implica pierderi substanțiale dacă piața nu evoluează conform așteptărilor.
