Semnătura digitală sau semnătura electronică este un ansamblu de date in forma electornică, cu ajutorul căruia o persoana isi poate confirma identitatea. Astfel, cu ajutorul certificatului digital titularul acestuia poate actiona atat in nume propriu cat si ca reprezentant al unui tert, spre exemplu, un contabil poate semna si depune situatiile fianciare ale clientilor sai la Administratiile financiare. Aceasta este calculată cu ajutorul unui set de reguli şi un set de parametri, astfel încât identitatea semnatarului şi integritatea datelor să poată fi verificată. Semnătura digitală este implementată folosind o tehnică de criptare bazată pe o pereche unică asociată de chei, unde o cheie este utilizată pentru a crea o semnătură (cheia privată), iar cealaltă pentru a verifica semnătura (cheia publică),procedură cunoscută sub numele de Criptografia Cheii Publice. Semnătura digitală implică două procese: crearea semnăturii şi verificarea semnăturii. Generarea semnăturii face uz de o cheie privată pentru a genera o semnătură digitală iar verificarea semnăturii face uz de o cheie publică, care corespunde cheii private. Fiecare utilizator are o pereche de chei, publică şi privată. Semnătura digitala are ca principal avantaj faptul ca este un mecanism care accelerează tranzacţiile, economiseşte costurile şi îmbunătăţeşte securitatea tranzacţiei.