Strategia Elliott Wave provine de la Ralph Nelson Elliott care a fost un contabil și autor american, al cărui studiu privind datele pieței bursiere l-a determinat să dezvolte Principiul valurilor, o formă de analiză tehnică care identifică tendințele pe piețele financiare. Astfel, acesta a descoperit că pieţele de capital nu au un comportament întâmplător, ci că au tendinţa de a urma legile naturii bazate pe indicatorii Fibonacci, concluzia fiind ca mişcările pieţei pot fi anticipate şi chiar măsurate. Principiul Wave se bazează pe ideea că scăderile şi creşterile de preţ se fac în secvenţe repetitive numite valuri. În structura sa tipică de val, mişcarea unei pieţe este compusă din cinci valuri în direcţia trendului (cunoscute ca 1, 2, 3, 4 şi 5) şi 3 valuri care formează o mişcare corectivă (cunoscute ca A, B şi C).
Teoria Elliott Wave a fost dezvoltată mai târziu şi adaptată principiilor lui AJ Frost, Robert Prechter şi Robert Miner, care au creat numeroase reguli de punere în practică a teoriei, cele mai importante fiind: (i) Valul 2 nu poate sparge punctul minim al valului 1 într-un trend ascendent şi nu poate sparge valul 1 într-un trend descendent; (ii) Valul 3 nu poate fi cel mai scurt în termeni de lungime şi timp, în comparaţie cu valurile 1 și 5; (iii) Valul 4 nu poate sparge punctul maxim al valului 1 într-un trend ascendent şi nu poate sparge punctul minim al valului 1 într-un trend descendent; (iv) Valul 4 nu poate fi mai lung decât valul 2. Teoria Elliott Wave, privită în totalitate nu este un simplu concept şi necesită timp pentru a fi înţeleasă şi pentru a putea fi pusă în practică, însă cei mai mulţi traderi aplică regulile derivate din această teorie, combinându-le cu alte instrumente de analiză tehnică și creând astfel strategii tehnice cu probabilitate ridicată. (Material realizat cu sprijinul XTB România).
