Noul mecanism de participare a salariaților la profit promite avantaje fiscale și un plus de motivare pentru angajați. Dar, dincolo de titluri, cât de aplicabilă este măsura în practică și ce riscuri ascunde? Ioana Arsenie, strateg financiar FCCA, analizează cadrul juridic, fiscal și implicațiile reale pentru mediul de business din România.
Elementele juridice și fiscale esențiale ale mecanismului
Mecanismul de participare a salariaților la profit vine cu un set clar de reguli. Iată cele mai importante repere de reținut:
Plafonul de 15% — participarea la profit poate ajunge până la 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent.
Protecția salariului de bază — participarea la profit nu poate fi folosită ca justificare pentru reducerea ulterioară a salariilor de bază.
Deductibilitate fiscală — veniturile acordate angajaților sunt deductibile fiscal pentru angajator.
Regim fiscal diferit de salariu — sumele nu intră în baza de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii. Se încadrează la categoria „alte venituri”: impozit pe venit 10% reținut la sursă de companie și CASS 10% dacă se depășesc plafoanele de 6/12/24 salarii minime, prin cumul cu alte venituri, prin Declarația Unică.
Distribuire diferențiată — sumele pot fi distribuite diferit între angajați, pe baza unor criterii obiective stabilite intern.
Riscuri și dificultăți în aplicare
Orice mecanism fiscal nou vine la pachet cu zone gri și posibile capcane. Ioana Arsenie identifică patru riscuri majore:
⚠️ Criteriile de performanță — modul de stabilire a criteriilor rămâne la latitudinea companiei, ceea ce poate genera interpretări diferite și contestații.
⚠️ Declarația Unică — apare o nouă obligație individuală pentru angajați: întocmirea Declarației Unice pentru componenta de CASS, o sarcină administrativă suplimentară.
⚠️ Riscul de reîncadrare fiscală — dacă o parte din pachetul salarial migrează către mecanismul de participare la profit, există riscul ca autoritățile fiscale să considere că se erodează baza salarială.
⚠️ Litigii pe tratament diferențiat — posibilitatea distribuirii diferențiate poate duce la potențiale litigii între salariați care consideră că nu au fost tratați echitabil.
Ce condiții trebuie să îndeplinească companiile?
Nu orice companie poate aplica acest mecanism. Sunt necesare câteva condiții cumulative: firma trebuie să fie profitabilă, să aibă obligațiile fiscale la zi și să aibă situațiile financiare auditate.
Condiția de audit impune un cost suplimentar pentru companiile care nu au obligația organizării auditului statutar — respectiv fee-ul plătit firmei de audit și costurile interne legate de operațiunea în sine.
— Ioana Arsenie, Strateg financiar FCCA
⛔ Discriminare structurală: microîntreprinderile și profesiile liberale nu pot aplica acest beneficiu pentru angajații lor. Schema se adresează exclusiv companiilor plătitoare de impozit pe profit.
Ce condiții trebuie să îndeplinească angajații?
Și de partea cealaltă a ecuației există filtre. Nu orice salariat poate beneficia automat de participarea la profit:
Angajatul nu trebuie să fi avut calitatea de acționar, asociat sau administrator în cadrul companiei în ultimii 5 ani anteriori exercițiului financiar pentru care se acordă venitul.
Angajatul trebuie să fi lucrat efectiv în cadrul companiei cel puțin 24 de luni consecutive la data acordării procentului din profit.
Impactul în mediul de business și în economie
Participarea salariaților la profit este, la nivel principial, o metodă bună pentru a activa implicarea în echipă și a genera mai multă responsabilitate pentru rezultatele companiei, dincolo de performanța individuală.
În cadrul companiilor globale, aceasta este deja o practică obișnuită: o parte din pachetul salarial este raportată la rezultatele firmei — nu neapărat profit, ci ținte de vânzări, cifră de afaceri sau marje. Diferența esențială este că, până acum, astfel de venituri erau considerate de natură salarială și li se aplicau integral impozitul și contribuțiile sociale.
Dacă mutăm o parte a pachetului salarial în mecanismul de participare la profit, există riscul reîncadrării, pe motivul erodării bazei salariale? Aici rămâne de văzut ce vor decide și își vor asuma companiile mari, cu impact direct în contribuțiile sociale colectate la bugetul de stat.
— Ioana Arsenie
Un exemplu concret: bonusul de performanță al unui CEO, calculat ca procent din profitul brut, EBITDA sau profitul net, poate fi încadrat ca participare la profit fără niciun risc pentru companie? Rămâne de văzut dacă legiuitorul va oferi exemple utile prin norme de aplicare.
Pentru companiile mici și mijlocii care sunt deschise pentru activitatea de audit, Ioana Arsenie consideră că măsura va fi folosită mai degrabă ca instrument de optimizare fiscală, nu neapărat ca mecanism motivațional.
Mă aștept ca toate creșterile salariale bugetate pentru 2027 să fie mascate sub această formă, câtă vreme angajații vor fi de acord și probabil au oportunitatea de a primi o sumă netă mai mare.
— Ioana Arsenie
Există și un posibil efect pozitiv la nivel de buget de stat: mecanismul ar putea transparentiza și fiscaliza unele venituri care în prezent scapă impozitării, generând astfel taxe suplimentare.
Concluzie: aplicabilitate limitată, cu trei mari semne de întrebare
Având în vedere complexitatea mecanismului și riscurile asociate, Ioana Arsenie nu crede că această măsură va genera o aplicabilitate pe scară largă. Trei perspective esențiale susțin această concluzie:
1. Transparența salarială
Dificil de realizat prin modul în care companiile aleg să distribuie pachetul salarial — mecanismul adaugă un strat de opacitate, nu de claritate.
2. Inechitățile între angajați
Inegalitățile nu sunt generate de performanța angajaților, ci de tipul de companie pentru care lucrează — microîntreprinderile și profesiile liberale sunt excluse din start.
3. Dificultatea gestionării multi-anuale
Ajustarea procentelor de la un an la altul, în special atunci când se dorește reducerea lor, va genera tensiuni și complicații semnificative.
Disclaimer: Acest articol are scop informativ și educativ și nu constituie consiliere fiscală, juridică sau financiară personalizată. Informațiile prezentate reflectă opinia invitatului și interpretarea cadrului legislativ la data publicării. Pentru decizii concrete, consultați un specialist autorizat. Financial Market nu își asumă responsabilitatea pentru deciziile luate pe baza acestui material.
