Într-o lume tot mai fragmentată din punct de vedere al abordării sustenabilității, anul 2025 aduce provocări semnificative pentru companii și investitori interesați de ESG (Environmental, Social, and Governance). Raportul Clifford Chance, Sustainability & ESG Trends 2025, evidențiază principalele tendințe și modificări legislative ce vor influența strategiile de afaceri la nivel global.
1. Polarizarea abordărilor ESG: între oportunitate și risc
În loc să existe o consolidare a principiilor ESG la nivel global, observăm o fragmentare tot mai mare a opiniilor și strategiilor. În Statele Unite, administrația actuală manifestă o scepticism sporit față de inițiativele ESG, iar acest trend se răspândește și în alte regiuni. Pe de altă parte, Uniunea Europeană, un lider tradițional în politici de sustenabilitate, își ajustează abordarea. Pe 29 ianuarie 2025, Comisia Europeană a publicat un document strategic, Competitiveness Compass, bazat pe Raportul Draghi, prin care își propune să stimuleze creșterea economică prin simplificarea reglementărilor ESG.
Se preconizează ca pe 26 februarie 2025 să fie lansată o propunere legislativă numită Omnibus, care ar putea modifica cerințele privind raportarea sustenabilității, obligațiile de due diligence pentru drepturile omului și mediu, precum și regulile privind taxonomia climatică. Aceste schimbări pot avea un impact major asupra companiilor multinaționale, care trebuie să urmărească îndeaproape reglementările pentru a evita riscurile de neconformitate.
2. Diligența în materie de sustenabilitate și raportările ESG
Reglementările europene Corporate Sustainability Reporting Directive (CSRD) și Corporate Sustainability Due Diligence Directive (CSDDD) au intrat în vigoare și vor impune companiilor obligații stricte de identificare și remediere a impactului negativ asupra mediului și drepturilor omului. Deși au existat critici privind complexitatea acestor reglementări, unii investitori le privesc ca o oportunitate pentru diferențiere competitivă.
Totuși, aceste cerințe ridică provocări practice, mai ales în ceea ce privește extinderea lor la lanțurile globale de aprovizionare. În plus, există voci care cer suspendarea sau amânarea implementării CSDDD, în special din partea unor guverne europene precum Franța și Polonia, din cauza impactului asupra competitivității companiilor.
3. Finanțarea sustenabilă: între incertitudine și potențial de scalare
Sectorul finanțelor sustenabile trece printr-o perioadă de reevaluare. În 2024, mai multe instituții financiare s-au retras din alianțele pentru net-zero, reflectând o incertitudine crescută. Reglementările în domeniu sunt în continuă schimbare, iar în 2025 se așteaptă două evoluții majore:
• O revizuire a legislației europene privind finanțele sustenabile (Omnibus).
•O posibilă actualizare a regulamentului Sustainable Finance Disclosure Regulation (SFDR 2.0), care ar putea clarifica și simplifica obligațiile de raportare.
Totodată, piața obligațiunilor verzi este în creștere, cu două emisiuni suprasubscrise în ianuarie 2025, iar instrumentele financiare sustenabile, precum împrumuturile legate de sustenabilitate, continuă să evolueze, incluzând KPI-uri mai diverse, precum biodiversitatea.
4. ESG și M&A: integrarea sustenabilității în tranzacțiile de capital privat
Sustenabilitatea devine un criteriu tot mai important în tranzacțiile de fuziuni și achiziții (M&A). Fondurile de investiții care operează sub regulamentul SFDR Articol 9 încep să includă factori ESG în procesul de due diligence și să stabilească condiții de conformitate post-tranzacție.
De asemenea, noile reglementări precum CSRD și CSDDD impun obligații suplimentare pentru companii, ceea ce poate influența atât prețurile de achiziție, cât și mecanismele contractuale utilizate în tranzacții.
5. Creșterea litigiilor ESG și riscurile juridice pentru companii
Un alt trend important este creșterea numărului de litigii legate de ESG, susținute de ONG-uri și fonduri de litigii. Cele mai frecvente procese vizează:
• Poluarea și schimbările climatice – ONG-urile încearcă să obțină ordine judecătorești care să forțeze companiile să-și reducă emisiile de CO₂.
• Greenwashing-ul – Autoritățile de reglementare din UE, Australia și SUA au sancționat mai multe companii pentru declarații false privind sustenabilitatea.
• Drepturile omului și guvernanța – În Franța, Legea Vigilenței a condus la mai multe procese împotriva companiilor care nu își monitorizează lanțurile de aprovizionare.
Pentru a evita riscurile juridice, companiile trebuie să își întărească mecanismele de guvernanță și să se asigure că declarațiile lor ESG sunt bine documentate și susținute de acțiuni concrete.
Concluzie
Anul 2025 aduce atât provocări, cât și oportunități pentru companiile implicate în ESG. Divergențele dintre SUA și UE în abordarea sustenabilității, modificările legislative în curs și creșterea litigiilor ESG obligă companiile să adopte o strategie mai prudentă și mai bine fundamentată.
Pentru investitori, noile reglementări pot fi o povară administrativă, dar și o oportunitate de a identifica companii care se diferențiază printr-o integrare strategică a sustenabilității. În acest context, pregătirea riguroasă și adaptabilitatea vor fi esențiale pentru succesul în noua eră a sustenabilității corporative.
