Economia României transmite semnale tot mai îngrijorătoare după publicarea celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS). În timp ce Produsul Intern Brut (PIB) a intrat în contracție în primul trimestru din 2026, inflația anuală a accelerat din nou și a depășit pragul psihologic de 10%, amplificând riscul unui scenariu de tip „stagflație” – combinația periculoasă dintre creștere economică slabă și inflație ridicată.
Potrivit INS, PIB-ul României a scăzut cu 0,2% în termeni reali în trimestrul I 2026 comparativ cu trimestrul anterior, iar față de aceeași perioadă din 2025 economia s-a contractat cu 1,5% pe seria ajustată sezonier.
În paralel, rata anuală a inflației a urcat la 10,7% în luna aprilie 2026, comparativ cu aprilie 2025, după ce prețurile de consum au continuat să crească accelerat în aproape toate categoriile importante de bunuri și servicii.
Datele arată o deteriorare semnificativă a puterii de cumpărare și o presiune tot mai mare asupra populației și companiilor. Cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la energie electrică (+54,18%), motorină (+32,68%), benzină (+22,42%), chirii (+43,78%) și cafea (+21,76%).
În sectorul serviciilor, prețurile au crescut cu peste 13% anual, în timp ce mărfurile nealimentare au avansat cu 12%. Serviciile de apă, canal și salubritate au consemnat o creștere de peste 15%, iar restaurantele și cafenelele au afișat scumpiri de aproape 12%.
Scăderea PIB-ului vine după un trimestru IV 2025 deja slab, ceea ce ridică semne de întrebare privind dinamica economiei românești în 2026. În același timp, nivelul ridicat al inflației reduce spațiul de manevră pentru Banca Națională a României în privința unei eventuale relaxări monetare.
Economiștii urmăresc cu atenție evoluția consumului și a investițiilor în următoarele trimestre, în contextul în care costurile ridicate cu energia, combustibilii și serviciile continuă să afecteze atât populația, cât și mediul de afaceri.
