Inflația din Statele Unite a continuat să se tempereze în luna iulie, consolidând perspectiva unei perioade prelungite în care Rezerva Federală (Fed) ar putea menține dobânzile neschimbate. Datele vin după raportul slab privind piața muncii din SUA și reduc și mai mult argumentele susținătorilor unor noi majorări de dobândă în acest an, arată economiștii ING.
Inflația din SUA scade la 3,4%, iar inflația de bază ajunge la 2,5%
Indicele prețurilor de consum (CPI) din SUA a evoluat în linie cu estimările în luna iulie. După datele favorabile din iunie, prețurile de consum au crescut cu doar 0,1% față de luna precedentă, în timp ce inflația de bază – care exclude alimentele și energia – a avansat cu 0,2% lunar.
În ritm anual, rata inflației generale a coborât la 3,4%, de la 3,5%, iar inflația de bază a încetinit la 2,5%, de la 2,6%.
Un indicator urmărit atent de economiști, inflația core anualizată pe ultimele trei luni, a coborât la numai 1,6%, nivel care sugerează că presiunile inflaționiste din economia americană continuă să se reducă.
În combinație cu raportul dezamăgitor privind piața muncii publicat recent, aceste date ar putea diminua încrederea membrilor mai „hawkish” ai Fed în necesitatea unei noi majorări de dobândă.
Totuși, până la următoarea ședință FOMC, programată pentru 16 septembrie, investitorii vor mai primi un set de date privind ocuparea forței de muncă și inflația, iar în această perioadă va avea loc și simpozionul anual de la Jackson Hole.
Benzina și costurile locuințelor susțin procesul de dezinflație
În structura raportului CPI, prețurile benzinei au scăzut cu 2,9% față de luna precedentă, în timp ce componenta aferentă locuințelor (shelter) a înregistrat un avans modest, de numai 0,1%.
Prețurile alimentelor au crescut cu 0,1%, îmbrăcămintea cu 0,1%, automobilele noi cu 0,1%, iar categoria altor bunuri și servicii a avansat tot cu 0,1%.
Presiuni mai ridicate au fost observate în cazul:
- automobilelor și camionetelor second-hand: +0,4%;
- serviciilor medicale: +0,4%;
- educației: +0,6%.
Aceste categorii înregistraseră însă scăderi în luna iunie, astfel încât tendința generală rămâne favorabilă procesului de dezinflație.
Un element care continuă să iasă în evidență îl reprezintă tarifele aeriene, care au crescut cu 2,2% lunar și 25,5% anual, pe fondul costurilor mai ridicate cu combustibilul pentru aviație.
Economiștii ING consideră însă că această presiune s-ar putea inversa rapid în cazul unei soluționări a tensiunilor din Orientul Mijlociu și al normalizării fluxurilor energetice.
ING: Patru motive pentru care inflația americană ar putea continua să scadă până în 2027
Economiștii ING identifică patru factori principali care ar putea susține continuarea procesului de dezinflație în Statele Unite.
Primul este prețul energiei. Petrolul se tranzacționează în jurul valorii de 83 de dolari pe baril, nivel care, din perspectivă istorică, ar fi compatibil cu un preț al benzinei la pompă de aproximativ 3,80 dolari pe galon, sub media actuală din SUA de circa 4 dolari.
O eventuală redeschidere completă a Strâmtorii Hormuz și normalizarea fluxurilor de petrol ar putea reduce marjele de rafinare și, implicit, prețurile carburanților.
Al doilea factor este piața imobiliară. Componenta „shelter” reprezintă aproximativ 35% din coșul CPI și înregistrează în prezent o inflație anuală de 3,2%.
Prețurile ridicate ale locuințelor și dobânzile ipotecare restrictive au redus accesibilitatea, iar numărul tranzacțiilor imobiliare se situează la niveluri comparabile cu perioada 2008-2012, de după criza financiară globală.
Prețurile locuințelor cresc cu doar aproximativ 1%, iar chiriile au început deja să scadă în tot mai multe state americane. În opinia ING, această componentă majoră ar trebui să exercite o presiune descendentă constantă asupra inflației în următoarele 12 luni.
Încetinirea salariilor reduce presiunile asupra prețurilor
Al treilea argument este reprezentat de piața muncii.
Pentru companiile americane, principalul cost nu îl reprezintă tehnologia, taxele vamale sau energia, ci forța de muncă.
În 2022 existau aproximativ două locuri de muncă vacante pentru fiecare american aflat în șomaj. În prezent, piața muncii a revenit aproximativ la echilibru.
Această normalizare a redus semnificativ presiunile salariale. În plus, scăderea ratei demisiilor voluntare indică o mobilitate mai redusă a angajaților, ceea ce înseamnă că firmele nu mai sunt obligate să ofere creșteri salariale importante pentru a-și păstra personalul.
Potrivit Employment Cost Index, salariile din sectorul privat cresc în prezent cu aproximativ 3,1% anual, ritm similar cu cel al câștigurilor salariale medii pe oră.
ING consideră că un asemenea ritm este compatibil cu o inflație a prețurilor de consum de aproximativ 2%.
Impactul tarifelor vamale asupra inflației ar putea dispărea treptat
Al patrulea factor îl reprezintă tarifele comerciale.
Economiștii ING subliniază că majorarea tarifelor produce în principal un salt unic al nivelului prețurilor, nu neapărat o accelerare permanentă a inflației.
În condițiile în care actualul regim tarifar este mai puțin restrictiv și include numeroase excepții, ING estimează că impactul său inflaționist se va diminua rapid.
Datele bugetare federale arată, de asemenea, că o parte dintre tarifele introduse în baza International Emergency Economic Powers Act (IEEPA), ulterior invalidate de Curtea Supremă, sunt rambursate companiilor americane.
În iunie, Trezoreria SUA a plătit cu 25,5 miliarde de dolari mai mult sub formă de rambursări IEEPA decât a încasat din celelalte tarife.
Aceste rambursări susțin fluxurile de numerar ale companiilor și pot compensa o parte dintre presiunile generate de alte costuri.
Temerile privind „chipflation” ar putea fi exagerate
Creșterea prețurilor semiconductorilor, alimentată de cererea masivă pentru construcția centrelor de date și infrastructură AI, a generat discuții privind apariția unui fenomen de tip „chipflation”.
Investitorii se tem că scumpirea cipurilor ar putea duce la prețuri mai mari pentru laptopuri, smartphone-uri sau console de jocuri.
Impactul asupra inflației generale este însă limitat.
Produsele IT și de comunicații au o pondere de doar aproximativ 0,7 puncte procentuale în coșul CPI, comparativ cu circa 35% pentru componenta locuințelor.
În plus, calculul CPI utilizează ajustări hedonice, care țin cont de îmbunătățirea calității produselor. De exemplu, în indicele prețurilor de consum, smartphone-urile înregistrează în prezent o scădere de 10,9% în ritm anual, chiar dacă prețurile nominale ale multor modele nu s-au redus.
Explicația este că telefoanele oferă camere mai performante, autonomie mai bună și procesoare mai puternice la prețuri similare.
Fed ar putea menține dobânzile neschimbate pentru o perioadă îndelungată
ING admite că Rezerva Federală nu a reușit să readucă inflația la ținta de 2% în ultimii ani, însă cele mai recente date indică progrese clare.
Așteptările consumatorilor privind inflația rămân în limite considerate acceptabile, ceea ce reduce riscul apariției unor efecte inflaționiste secundare generate de scumpirea energiei.
În același timp, așteptările inflaționiste ale pieței rămân moderate, rata de break-even pe zece ani fiind apropiată de media ultimilor 25 de ani.
Deși piețele financiare continuă să ia în calcul posibilitatea unei noi majorări de dobândă din partea Fed, economiștii ING consideră mai probabil scenariul în care banca centrală americană menține dobânzile neschimbate pentru o perioadă prelungită, inclusiv pe parcursul unei bune părți din 2027.
