Confirmarea datelor privind evoluția PIB în trimestrul al patrulea din 2025 arată o performanță mult sub așteptări a economiei României, evidențiind presiunea persistentă asupra consumului privat.
În același timp, investițiile au continuat să ofere un sprijin important pentru activitatea economică. În acest context, estimarea de creștere economică pentru 2026 rămâne la 0,6%, însă riscurile legate de amânarea reducerilor de dobândă sunt în creștere.
Datele recente: consumul slăbește, investițiile susțin economia
În trimestrul al patrulea din 2025, produsul intern brut al României s-a contractat cu 1,9% față de trimestrul precedent, în timp ce comparativ cu aceeași perioadă din 2024 a înregistrat o creștere modestă de 0,2%.
Din perspectiva cererii, consumul privat și cel public au reprezentat principalii factori negativi, reducând împreună creșterea anuală a PIB cu aproximativ 0,7 puncte procentuale. În schimb, investițiile au avut o contribuție puternică, adăugând 1,8 puncte procentuale și compensând parțial slăbiciunea cererii interne.
Declinul consumului a menținut, de asemenea, exporturile nete în teritoriu pozitiv, în timp ce variația stocurilor a reprezentat un factor negativ semnificativ, reducând creșterea economică cu 1,3 puncte procentuale.
Pentru întreg anul 2025, consumul privat a contribuit cu doar 0,3 puncte procentuale la creșterea economică, un nivel extrem de redus în comparație cu media istorică de aproximativ 3–4 puncte procentuale. În schimb, investițiile au avut o contribuție solidă, de aproximativ 1 punct procentual la creșterea PIB. Pe de altă parte, consumul public și exporturile nete au redus împreună creșterea economică cu aproximativ 1 punct procentual.
Construcțiile și IT-ul susțin activitatea economică
Din perspectiva ofertei, sectorul construcțiilor a rămas cel mai puternic contributor la creșterea economică în a doua parte a anului 2025, adăugând 0,7 puncte procentuale la creșterea PIB, după o contribuție de 0,8 puncte procentuale în trimestrul al treilea.
Sectorul informațiilor și comunicațiilor a continuat, de asemenea, să arate o dinamică solidă, contribuind cu 0,5 puncte procentuale. În schimb, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, alături de serviciile profesionale, au fost principalii factori negativi, reducând împreună creșterea anuală cu aproximativ 0,7 puncte procentuale.
În ansamblu, un element pozitiv într-un tablou economic modest este revizuirea ușoară în sus a creșterii PIB pentru 2025, de la 0,6% la 0,7%.
După avansul de doar 0,9% din 2024, aceste ritmuri reduse de creștere evidențiază limitele modelului economic bazat în principal pe consum, care a caracterizat economia României în ultimii ani.
Actuala perioadă de ajustare sugerează o reechilibrare către o creștere economică susținută mai mult de investiții, ceea ce ar putea consolida capacitatea productivă a economiei pe termen mediu.
Implicații pentru politica monetară și perspectivele economice
Confirmarea unei performanțe slabe în trimestrul al patrulea întărește argumentele pentru o relaxare mai rapidă a politicii monetare, menită să sprijine creșterea economică. Dacă și primul trimestru din 2026 va arăta o evoluție modestă, presiunea pentru reducerea dobânzilor va deveni și mai puternică.
Estimările indică în continuare posibilitatea ca Banca Națională a României să înceapă ciclul de reducere a dobânzilor în luna mai, cu scăderi totale de aproximativ 100 de puncte de bază în cursul anului 2026.
Acest scenariu are la bază extinderea gap-ului negativ de producție și riscul ca politica monetară să rămână prea restrictivă în raport cu dinamica economică.
Totuși, escaladarea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și impactul acestora asupra inflației, fluxurilor de capital și sentimentului de risc pot întârzia relaxarea monetară.
Într-un scenariu alternativ, prima reducere de dobândă ar putea avea loc abia în luna august, iar ciclul total de relaxare ar putea fi limitat la aproximativ 75 de puncte de bază în 2026.
Pe partea de creștere economică, estimările rămân neschimbate: economia României ar putea avansa cu aproximativ 0,6% în 2026 și cu 2,8% în 2027, însă riscurile pe termen scurt devin tot mai pronunțate.
