Ediția recentă a emisiunii Feel the Markets l-a avut ca invitat pe Istvan Sarkany, investitor cu experiență pe piața de capital, într-o discuție aplicată despre începutul de an pe Bursa de Valori București, despre dilemele investitorilor într-o piață aflată pe creștere și despre oportunitățile pe care le caută în zona companiilor mai puțin „la modă”. Dialogul a atins și subiecte de guvernanță, în contextul rolului său în Comitetul Reprezentanților al Fondului Proprietatea.
Fondul Proprietatea: selecția administratorului și negocierile cu Franklin Templeton
Istvan Sarkany a explicat că urmează o perioadă intensă înaintea Adunării Generale a Acționarilor, programată în intervalul 26 februarie, iar Comitetul Reprezentanților lucrează în paralel pe două direcții stabilite prin mandatul acționarilor: finalizarea negocierilor cu Franklin Templeton pentru un contract ce urmează să fie pus pe masa acționarilor și, în același timp, derularea unui proces de selecție pentru un nou administrator.
Invitatul a punctat că cele două mandate pot părea contradictorii, însă trebuie îndeplinite simultan, conform deciziilor acționarilor. În ceea ce privește negocierile cu Templeton, acesta a menționat că sunt aproape de finalizare, iar contractul ar urma să fie publicat împreună cu materialele AGA.
Piața în 2026: creșterile au venit mai ales din BET, nu din „restul pieței”
Discuția a trecut apoi către începutul de an la BVB, caracterizat de o dinamică pozitivă, însă cu o particularitate importantă: din perspectiva lui Sarkany, avansul s-a concentrat în special pe companiile din indicele BET, în timp ce multe companii din afara indicelui au rămas în urmă, deși tocmai acolo se aștepta să apară oportunități.
El a subliniat că, în zona BET, devine tot mai greu să găsești companii „foarte subevaluate”, iar abordarea sa a fost să caute mai degrabă nume care au rămas în urmă, asumându-și că, pe termen scurt, portofoliul poate performa sub indice. În schimb, într-un scenariu de corecție, strategia value ar putea oferi o protecție relativ mai bună.
De ce nu e obligatoriu să „bați indicele” în fiecare an
Un mesaj important al emisiunii a fost legat de comparația cu indicele. Atât gazda, cât și invitatul au insistat că nu este realist ca un investitor să bată indicele an de an. Obiectivul ar trebui privit mai degrabă pe termen mediu și lung, într-un orizont de 5–10 ani.
Sarkany a amintit că, în anii slabi pentru piață, un portofoliu construit prudent poate să scadă semnificativ mai puțin decât indicele, iar pentru un investitor orientat spre managementul riscului aceasta poate fi, în sine, o „victorie” importantă.
Value investing și „riscul real”: pierderea permanentă de capital
Invitatul a descris clar filosofia sa de investiții, inspirată inclusiv de ideile lui Vitaliy Katsenelson: cel mai mare risc pentru un investitor nu este volatilitatea, ci pierderea permanentă de capital, adică situația în care cumperi „scump”, iar activele nu-și mai recâștigă niciodată evaluarea.
De aceea, el preferă companii care îi par ieftine din motive fundamentale, chiar dacă piața poate întârzia mult să recunoască valoarea. Pentru acest tip de investitor, răbdarea și disciplina sunt la fel de importante ca selecția companiilor.
Rezultatele anuale și evaluările: semne de întrebare la unele nume mari
Întrebat dacă rezultatele financiare care urmează să fie raportate vor confirma creșterile recente, Sarkany a făcut o distincție între companii unde evaluarea încă pare rezonabilă și companii unde „speranțele” sunt deja reflectate în preț.
A menționat ca exemplu Banca Transilvania, unde, dacă raportările vin în linie cu așteptările, reacția pieței ar putea rămâne pozitivă. În schimb, pentru Transgaz, invitatul a spus că îi este dificil să justifice prețul actual strict prin mecanismul de reglementare și randament, sugerând că piața ar putea supraestima impactul proiectului Neptun Deep. A punctat și că pot exista riscuri de ajustare a tarifelor după o perioadă în care acestea au fost ridicate.
În cazul OMV Petrom, a evidențiat că există așteptări legate de Neptun Deep și de liberalizarea prețului gazului, însă evoluția prețului petrolului și schimbările de fiscalitate pot influența profitabilitatea. Mesajul cheie a fost unul de prudență: uneori piața „pare” că are dreptate, dar investitorul trebuie să-și facă propriile calcule.
De ce urmărește Rofarma: impozitul minim pe cifra de afaceri și efectul asupra profitului
O parte consistentă a discuției a fost dedicată companiei Rofarma, descrisă drept o intrare recentă în portofoliul lui Sarkany. Teza sa investițională a pornit de la impactul impozitului minim pe cifra de afaceri asupra unei afaceri cu venituri foarte mari și marje reglementate, cum este distribuția de medicamente.
În opinia invitatului, reducerea impozitului și perspectiva eliminării acestuia în perioada următoare pot îmbunătăți semnificativ profitabilitatea. A menționat și argumente legate de activele companiei, liniile de business și faptul că anumite active pot fi monetizate în scenarii strategice, ceea ce îi crește atractivitatea în logica de tip value. În același timp, a subliniat că o comunicare mai bună cu piața și o politică mai vizibilă față de acționari ar putea fi catalizatori importanți pentru reevaluare.
Impact Developer: „value pur” prin prisma bilanțului și a valorii terenurilor
Sarkany a discutat și despre Impact Developer & Contractor, unde a descris investiția ca fiind „value pur”. Teza inițială a fost legată de faptul că, la momentul intrării, capitalizarea companiei era sub valoarea activelor (terenuri) minus datorii, ceea ce, din perspectiva sa, reduce riscul pe termen lung.
A adăugat că, într-o industrie precum cea imobiliară, riscurile de litigii și incertitudini sunt frecvente, însă vechimea companiei în piață și anumite semnale precum cumpărările managementului pot conta pentru încrederea investitorilor.
Companii mici, potențial mare: iHunt, Sipex și Macofil
Emisiunea a trecut și prin câteva nume din zona companiilor mai mici, unde Istvan Sarkany vede oportunități, dar și riscuri specifice.
În cazul iHunt, a remarcat transformarea companiei, reducerea presiunii datoriilor și încercările de diversificare, inclusiv în zona mobilității electrice. A încadrat investiția mai degrabă într-o zonă de „speranță” controlată, recunoscând că nu toate pozițiile sunt strict value.
Pentru Sipex, invitatul a spus că a intrat încă din plasamentul privat, apreciind prudența managementului și planul de dezvoltare printr-o unitate de producție care ar putea îmbunătăți marjele pe termen mediu. De asemenea, a menționat că reducerea impozitului pe cifra de afaceri ar putea deveni un vânt din spate pentru astfel de distribuitori.
În cazul Macofil, accentul a fost pus pe evaluarea de tip private equity, prin indicatori precum Enterprise Value raportat la EBITDA, dar și pe nivelul ridicat de cash din companie. Totodată, a ridicat tema sensibilă a comunicării cu piața și a utilizării eficiente a lichidităților într-o companie listată.
Strategie de portofoliu: lichiditate, disciplină și controlul emoțiilor
În final, Sarkany a explicat cum își gestionează portofoliul: cumpără de multe ori treptat, ține cont de lichiditate, evită concentrarea excesivă și pune accent pe reducerea riscului de pierdere. Mesajul său către investitori a fost că una dintre cele mai mari greșeli pe BVB este reacția impulsivă la fiecare știre, fie din goana după oportunități, fie din panică.
În viziunea lui, bursa este în mare parte un joc psihologic, iar fiecare investitor trebuie să-și adapteze strategia la propriul profil emoțional, mai ales când mizele cresc.
Concluzie: optimism prudent și atenție la companiile „ieftine” ignorate de piață
Per ansamblu, discuția de la Feel the Markets a conturat o perspectivă de optimism prudent pentru BVB în 2026, cu o atenție specială asupra companiilor rămase în urmă, unde, în opinia invitatului, piața ar putea descoperi treptat valoare. Pentru investitorii care urmăresc randamente sustenabile, mesajul principal a fost clar: disciplina, managementul riscului și gândirea pe termen lung cântăresc adesea mai mult decât încercarea de a „prinde” fiecare mișcare de piață.
