Motivele deciziei de ieri ale Bancii Centrale Europene de a reduce ratele dobânzilor au fost clare: la 2,75%, rata dobânzii la depozite era încă prea restrictivă pentru o economie a zonei euro care dă semne de stabilizare, dar care încă nu și-a revenit. În plus, având în vedere iminentele tarife americane asupra bunurilor europene, incertitudinea geopolitică ridicată și scăderea inflației generale, decizia de a reduce din nou dobânzile a fost una evidentă.
Totuși, subiectul principal al zilei nu a fost dacă BCE va reduce sau nu dobânzile, ci ce urmează pe viitor. În acest sens, BCE a modificat comunicarea oficială, renunțând la eticheta „restrictivă” pentru politica sa monetară și înlocuind-o cu „semnificativ mai puțin restrictivă”. Acesta este un semnal clar că BCE consideră că noul nivel al dobânzilor se apropie de teritoriul neutru, dar nu vrea să excludă posibilitatea unor noi reduceri, se arată intr-o analiză ING Bank.
În timpul conferinței de presă, președinta Christine Lagarde a subliniat în mod repetat nivelul ridicat de incertitudine, dar nu a spus că drumul BCE către un nivel neutru al ratelor s-a încheiat. Lagarde a mai precizat că decizia de ieri a fost luată prin consens, deși un membru al BCE s-a abținut. Surprinzător, Lagarde l-a menționat în mod explicit pe acest membru al Consiliului guvernatorilor: austriacul Robert Holzmann.
Direcția de urmat nu mai este atât de clară
O parte importantă a deciziei de politică monetară de ieri s-a bazat pe proiecțiile economice recente ale personalului BCE, care erau deja învechite la momentul discuțiilor Consiliului Guvernatorilor. Din cauza termenului limită de acum două săptămâni, aceste proiecții nu au luat în considerare evenimentele din ultimele zile. Nici discuțiile privind creșterea cheltuielilor pentru apărare, nici anunțul Germaniei despre un fond de infrastructură de 500 miliarde de euro, pe lângă modificările planificate ale frânei datoriei, nu au fost incluse în estimări.
Cu toate acestea, pentru o imagine completă, personalul BCE prognozează o creștere a PIB-ului de 0,9% pentru 2025, 1,2% pentru 2026 și 1,3% pentru 2027, cu revizuiri în jos pentru 2025 și 2026. În același timp, BCE estimează o inflație de 2,3% în 2025, 1,9% în 2026 și 2,0% în 2027.
Privind înainte, tocmai aceste investiții ale Germaniei, alături de eforturile Europei de a crește cheltuielile pentru apărare și noile tarife impuse de SUA, vor influența deciziile BCE. Lagarde a sugerat că ciclul actual de reduceri ale dobânzilor nu s-a încheiat, dar a părut mai nesigură pe parcursul conferinței de presă, evitând să-și confirme declarația anterioară că „direcția de urmat era clară”, precizează Carsten Brzeski, Global Head of Macro la ING Bank.
Ce diferență pot face câteva zile!
Ezitarea lui Lagarde arată pur și simplu că evenimentele din ultimele zile au declanșat o dezbatere și mai intensă între susținătorii unei politici monetare mai relaxate (dovish) și cei mai conservatori (hawkish) cu privire la necesitatea unor noi reduceri de dobândă. Dacă guvernele zonei euro vor interveni cu un stimul fiscal masiv, BCE nu va mai fi nevoită să sprijine singură creșterea economică a regiunii. În schimb, o perspectivă de creștere mai optimistă, determinată de investițiile germane în infrastructură și de creșterea cheltuielilor pentru apărare în Europa, ar putea permite BCE să oprească ciclul actual de reduceri ale dobânzilor mai devreme decât se anticipa.
Pe de altă parte, nu trebuie uitat că creșterea randamentelor obligațiunilor este și ea restrictivă, crescând costurile pentru investițiile din sectorul privat – un exemplu clasic de „crowding out” (efectul de eliminare a investițiilor private prin cheltuieli guvernamentale ridicate).
Având în vedere incertitudinea crescută și perspectivele unui stimul fiscal amplu, direcția BCE după reducerea de ier a dobânzii nu mai este la fel de clară ca acum câteva săptămâni. O pauză la următoarea ședință, pentru a înțelege mai bine noua realitate macroeconomică, pare acum un scenariu realist. În același timp, dacă majoritatea stimulului fiscal va fi implementat, BCE nu va mai avea nevoie să ducă dobânzile într-o zonă ușor acomodativă.
Astfel, ne așteptăm ca BCE să facă o pauză la ședința din aprilie și să mai reducă o singură dată rata dobânzii la depozite, până la 2,25%, în vară, acesta devenind noul nostru nivel terminal al dobânzilor. Desigur, acest scenariu presupune că nu vor exista blocaje politice în Germania. Totuși, chiar dacă nevoia unor noi reduceri de dobândă va scădea, BCE nu va fi scutită de provocări. Creșterea randamentelor obligațiunilor, pe fondul datoriei guvernamentale mai mari, ar putea aduce un nou subiect pe agenda zonei euro: controlul curbei randamentelor, concluzionează analiza ING Bank.
