După cum era de așteptat, Banca Națională a României a menținut in ședința de azi rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an împreună cu menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Înteresant este că nivelul actual de 6,5% este menținut de BNR din luna august 2024 fără niciun fel de modificare pe parcurs.
Motivul? Rata anuală a inflației a înregistrat o creștere și în luna iunie 2025, urcând la 5,66 la sută, de la 5,45 la sută în mai, în condițiile continuării scumpirii alimentelor și combustibililor, care a devansat ca impact scăderea prețurilor energiei electrice și gazelor naturale.
Pe ansamblul trimestrului II 2025, rata anuală a inflației s-a mărit astfel mai mult decât s-a anticipat, de la nivelul de 4,86 la sută atins în martie, sub influența scumpirii alimentelor, îndeosebi a fructelor – inclusiv pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile pe plan regional -, în timp ce noua creștere de dinamică consemnată în acest interval de prețurile energiei a fost mai mult decât contrabalansată de evoluția de sens opus de pe segmentul produselor din tutun.
La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt din nou trendul descendent în trimestrul II 2025, mărindu-se la 5,7 la sută în iunie, de la 5,2 la sută în martie. Ascensiunea a decurs din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și din transferarea treptată asupra unor prețuri de consum a costurilor salariale ridicate, precum și din creșterea așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și a cursului de schimb leu/euro, a căror acțiune a fost în mică măsură atenuată de efecte de bază dezinflaționiste și de tendința descendentă a dinamicii prețurilor importurilor.
Noile date statistice reconfirmă stagnarea activității economice în trimestrul I 2025, după creșterea cu 0,5 la sută în precedentele trei luni, precum și scăderea dinamicii anuale a acesteia la 0,3 la sută, de la 0,5 la sută în trimestrul IV 2024.
Scăderea a fost antrenată în totalitate de cererea internă, al cărei ritm s-a redus ușor, în condițiile în care consumul gospodăriilor populației și-a încetinit brusc creșterea în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a formării brute de capital fix a consemnat un salt deosebit de amplu, redevenind semnificativ pozitivă, după descreșterea abruptă în teritoriul negativ în trimestrul precedent.
Evoluția exportului net și-a diminuat întrucâtva impactul contracționist în trimestrul I 2025, dată fiind creșterea mai pronunțată înregistrată de dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii în raport cu trimestrul precedent, comparativ cu cea evidențiată în cazul volumului importurilor, implicând restrângerea decalajului negativ dintre cele două componente. Deficitul comercial și-a reaccelerat însă creșterea în trimestrul I 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul relativei deteriorări a raportului de schimb, iar deficitul de cont curent și-a păstrat ritmul foarte înalt de creștere în termeni anuali.
Cele mai recente date și analize indică o creștere modestă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II 2025, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore față de perioada similară a anului anterior.
Astfel, în aprilie-mai, vânzările cu amănuntul au continuat să-și diminueze avansul în termeni anuali, în timp ce serviciile prestate populației au înregistrat o creștere superioară ca amplitudine declinului suferit în trimestrul precedent. Dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a scăzut abrupt, dar a rămas în teritoriul pozitiv după amplul salt consemnat în trimestrul I 2025, iar producția industrială și-a atenuat semnificativ contracția față de aceeași perioadă a anului anterior. Totodată, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o marginal pe cea a importurilor în aprilie-mai 2025, în condițiile scăderii mult mai pronunțate a celei din urmă în raport cu trimestrul I 2025. Drept urmare, deficitul comercial și-a cvasi-stopat creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, iar deficitul de cont curent și-a înjumătățit dinamica anuală.
Pe piața muncii, noile date arată atât descreșteri ale efectivului salariaților din economie în lunile aprilie și mai, cât și o scădere a ratei șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) pe ansamblul trimestrului II 2025, după majorarea acesteia la 6,0 la sută în primul trimestru. Dinamica anuală a salariului mediu brut nominal pe economie a continuat să se reducă lent în primele două luni ale trimestrului II 2025, iar cea a costului salarial unitar nominal din industrie și-a corectat doar parțial saltul consemnat în trimestrul I 2025, ambele rămânând astfel pe palierul de două cifre. Sondajele de specialitate din luna iulie 2025 indică însă o slăbire abruptă, și generalizată la nivelul sectoarelor majore, a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o nouă scădere a deficitului de forță de muncă raportat de companii.
Condițiile de pe piața financiară și-au accentuat tendința de normalizare în luna iulie 2025, în contextul finalizării și adoptării primului pachet de măsuri fiscale corective, de natură să amelioreze așteptările investitorilor financiari privind perspectiva consolidării bugetare.
Astfel, principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au accelerat ajustarea descendentă, rămânând totuși vizibil peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au prelungit descreșterea în prima parte a lunii, coborând și menținându-se apoi la niveluri inferioare celor înregistrate la finele anului trecut. Totodată, cursul de schimb leu/euro și-a stopat ascensiunea în debutul lunii, și după o mică fluctuație, a tins să se stabilizeze pe noul palier, în timp ce față de dolarul SUA, leul și-a întrerupt tendința de apreciere, iar în ultima decadă a lui iulie a slăbit relativ abrupt, dată fiind întărirea accentuată a monedei americane pe piața financiară internațională.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a redus în luna iunie 2025 la 9,1 la sută, de la 9,7 la sută în mai, în condițiile scăderii semnificative consemnate de ritmul înalt al componentei în lei, exclusiv pe seama împrumuturilor societăților nefinanciare, ce a fost atenuată doar în mică măsură ca impact de reaccelerarea creșterii creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat astfel să se reducă ușor, ajungând la 69,7 la sută în iunie, de la 69,8 la sută în mai.
