Comerțul exterior al Chinei a debutat solid în 2026, depășind estimările analiștilor și marcând cea mai puternică creștere anuală din ultimii patru ani. Exporturile au avansat cu 21,8% în primele două luni ale anului, mult peste ritmul de 5,5% înregistrat în 2025, pe fondul cererii globale robuste pentru nave, semiconductori și automobile.
Aceasta este cea mai ridicată rată anuală de creștere a exporturilor din ianuarie 2022. Datele agregate pentru ianuarie și februarie reduc impactul sezonier al Anului Nou Lunar, sugerând că dinamica puternică reflectă o cerere externă reală și nu doar efecte statistice.
În ceea ce privește destinațiile exporturilor, livrările către Statele Unite au continuat să scadă, înregistrând un declin de 11% în termeni anuali. Impactul tarifelor comerciale mai ridicate și efectul de „front-loading” din anul precedent continuă să influențeze schimburile comerciale dintre cele două economii. Totuși, scăderea este mai moderată decât cea de aproape 20% consemnată în 2025.
Slăbiciunea pieței americane a fost compensată de creșteri puternice ale exporturilor către alte regiuni. Exporturile Chinei către Africa au avansat cu aproape 50%, iar livrările către Uniunea Europeană, statele ASEAN, Coreea de Sud și Australia au înregistrat creșteri de aproximativ 27–29%, confirmând diversificarea geografică a comerțului exterior chinez.
Pe categorii de produse, cele mai puternice dinamici au fost înregistrate în sectoarele industriale și tehnologice. Exporturile de semiconductori au crescut cu peste 72%, cele de automobile cu peste 67%, iar exporturile de nave cu aproximativ 53%. În același timp, exporturile de produse high-tech au avansat cu aproape 27%, semn că China își consolidează poziția în segmentele cu valoare adăugată ridicată din comerțul global.
Un semnal important pentru partenerii comerciali este faptul că valoarea exporturilor a crescut mai rapid decât volumele, ceea ce sugerează că produsele chinezești sunt vândute la prețuri mai ridicate și nu doar pe baza competitivității costurilor.
În paralel, importurile au avut de asemenea un început de an puternic, crescând cu 19,8% în termeni anuali, mult peste estimările pieței. Această evoluție reflectă și obiectivul autorităților de la Beijing de a stimula importurile pentru a echilibra relațiile comerciale globale.
Creșterile cele mai mari ale importurilor au fost înregistrate din India, Coreea de Sud, Australia și America Latină, în timp ce importurile din Uniunea Europeană și statele ASEAN au crescut într-un ritm mai moderat. Importurile din Statele Unite au scăzut însă cu peste 26%.
Pe categorii de produse, importurile de tehnologie au fost cele mai dinamice, în special în cazul produselor high-tech, al echipamentelor de procesare a datelor și al semiconductorilor. Importurile de produse agricole au crescut, de asemenea, într-un ritm moderat. În cazul petrolului, valoarea importurilor a scăzut ușor pe fondul prețurilor mai reduse din perioada analizată, însă volumele importate au crescut semnificativ.
Pe fondul acestor evoluții, surplusul comercial al Chinei a ajuns la 213,6 miliarde de dolari în primele două luni ale anului, în creștere cu peste 26% față de aceeași perioadă din 2025.
Deși ritmul foarte ridicat al creșterii comerțului ar putea fi dificil de menținut pe parcursul întregului an, datele confirmă că exporturile continuă să reprezinte unul dintre principalele motoare ale economiei chineze. Evoluția cererii globale, tensiunile geopolitice și dinamica prețurilor la energie vor rămâne factori cheie pentru perspectivele comerțului exterior în lunile următoare.
