Economia Chinei a debutat anul 2026 cu o performanță peste estimări, PIB-ul din primul trimestru înregistrând un avans de 5,0% în ritm anual, în linie cu creșterea din 2025 și peste așteptările pieței. Evoluția a fost susținută în principal de sectorul serviciilor și de activitatea industrială solidă, în timp ce consumul și investițiile interne rămân relativ slabe.
Serviciile și industria susțin creșterea
Sectorul terțiar a fost principalul motor al economiei, cu un avans de 5,2%, peste industria secundară (4,9%) și agricultura (3,8%). Reorientarea consumului populației dinspre bunuri către servicii a compensat parțial încetinirea vânzărilor de retail.
În paralel, activitatea industrială rămâne un punct forte, cu o creștere de 6,1% de la începutul anului, susținută în special de cererea externă. Exporturile de echipamente high-tech, semiconductori și automobile au contribuit semnificativ, consolidând poziția Chinei în lanțurile globale de producție.
Consumul intern și investițiile rămân puncte slabe
Pe de altă parte, datele privind consumul indică o dinamică modestă. Vânzările de retail au crescut cu doar 2,4% în primul trimestru, afectate de disiparea efectelor programelor de stimulare anterioare (precum schemele de tip “trade-in”).
Investițiile au rămas, de asemenea, anemice, cu un avans de doar 1,7%, în condițiile în care sectorul privat rămâne precaut, iar piața imobiliară continuă să apese asupra economiei. Investițiile în real estate au scăzut cu peste 11%, confirmând problemele structurale persistente.
Presiuni din partea costurilor și a contextului global
Deși economia a fost relativ protejată în primul trimestru de tensiunile geopolitice, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu, riscurile cresc pentru perioada următoare. Creșterea prețurilor la energie ar putea majora costurile de import și de producție, afectând dinamica economică.
Totodată, scăderea excedentului comercial și semnele de reflatare indică o posibilă presiune suplimentară asupra creșterii.
Perspective: spațiu de manevră pentru autorități
În ansamblu, startul solid de an oferă autorităților chineze un anumit spațiu de manevră în atingerea țintei de creștere de 4,5% – 5,0% pentru 2026, reducând presiunea pentru măsuri agresive de stimulare pe termen scurt.
Cu toate acestea, pe termen mediu, echilibrul dintre cererea externă și slăbiciunea internă rămâne principala provocare pentru economia Chinei.
