Guvernul german a prezentat un nou set de măsuri menite să ofere un respiro industriei, într-un moment în care economia trece printr-o perioadă de slăbiciune structurală, nu doar ciclică. Cancelarul Friedrich Merz, care în vară a promis un „pachet de reforme de toamnă”, accelerează acum ritmul decizional, după ce tot mai multe analize – inclusiv raportul recent al Consiliului Economic Consultativ – arată că Germania se confruntă cu cea mai amplă provocare economică din ultimii 80 de ani.
După 15 ani de subinvestiții, lipsă de reforme structurale și presiunea competitivă tot mai ridicată din partea Chinei, modelul economic german și-a pierdut reziliența. Întoarcerea la politica fiscală expansionistă anunțată în primăvară a fost un pas important, dar insuficient pentru a pune economia pe o traiectorie solidă. În prezent, există riscul ca revenirea economică din 2026 să provină aproape exclusiv din cele trei zile lucrătoare suplimentare față de 2025, aport estimat la doar 0,3 puncte procentuale din PIB.
În acest context, coaliția de guvernare a convenit în ultimele 24 de ore o serie de măsuri, unele deja aprobate, altele încă în faza de acord politic. Printre cele mai importante se află stabilirea unui preț fix la energie de cinci cenți/kWh pentru industriile energo-intensive până în 2028, față de aproximativ 15 cenți în prezent, măsură care necesită și aprobarea Comisiei Europene.
Guvernul a mai anunțat dezvoltarea unor noi centrale pe gaz cu o capacitate totală de 8 GW, reducerea taxelor pentru controlul traficului aerian pentru sprijinirea sectorului aviatic, precum și lansarea „Germany Fund”, un instrument de finanțare menit să mobilizeze capital public și privat pentru IMM-uri și companiile în expansiune.
Un alt element major, dar extrem de sensibil politic, îl reprezintă reintroducerea serviciului militar semi-obligatoriu. Toți tinerii de 18 ani vor fi evaluați începând de anul viitor, iar în cazul unui număr insuficient de voluntari, selecția se va face prin tragere la sorți.
Deși multe dintre măsurile anunțate necesită încă aprobări suplimentare la nivel guvernamental, parlamentar și european, semnalul politic este unul clar: Berlinul recunoaște caracterul structural al crizei și încearcă să ofere industriei predictibilitate și sprijin în următorii ani. Rămâne însă de văzut dacă aceste inițiative vor constitui baza unui plan amplu de reformă economică sau doar un răgaz temporar pentru cea mai mare economie a Europei.
