Inflația anuală în România a fost de 4,9% în luna martie, în ușoară scădere față de 5,0% în februarie. Rezultatul vine în linie cu așteptările generale, dar oferă și susținere pentru scenariul nostru de bază, care indică o inflație de 5,0% la finalul anului, peste prognoza medie a pieței, potrivit economiștilor de la ING Bank.
Datele detaliate arată că inflația lunară a fost de:
• +0,8% pentru produsele alimentare
• -0,3% pentru produsele nealimentare
Ambele cifre sunt puțin mai bune decât anticipările.
Totuși, veștile bune se opresc aici. Inflația în sectorul serviciilor a crescut la 0,9% față de luna anterioară, depășind așteptările și indicând o persistență a presiunilor asupra prețurilor în această categorie.
Evoluția anuală a componentelor inflației:
• Alimente: +5,1% (accelerare față de februarie)
• Produse nealimentare: +3,8% (decelerare)
• Servicii: aproape +7,0% (întreruperea trendului descendent)
În plus, inflația de bază (care exclude prețurile volatile ale energiei și alimentelor) a crescut ușor la 5,3%, inversând scăderea din luna anterioară. Acest lucru sugerează că presiunile inflaționiste persistă, în special pe fondul creșterii încă ridicate a salariilor, care alimentează costurile din zona serviciilor.
Aceste evoluții interne, alături de deficitul bugetar în creștere, sunt printre factorii care vor determina o abordare prudentă din partea Băncii Naționale a României (BNR) în ceea ce privește gestionarea riscurilor inflaționiste.
Riscuri din mediul extern și fiscal
• Variațiile climatice și prețurile volatile ale materiilor prime, în special petrolul, rămân factori de risc majori pentru prognoză.
• Posibile modificări fiscale (ex. creșterea poverii fiscale) pot avea efecte negative asupra creșterii economice, dar pozitive asupra inflației.
• Intensificarea disputelor comerciale adaugă un mix de riscuri suplimentare.
Perspective și politică monetară
Luând în considerare atât factorii interni, cât și cei externi, economiștii de la ING Bank estimează că inflația va încheia anul 2025 la nivelul de 5,0%, cu o medie anuală de 5,2%, conform celui mai recent raport Directional Economics.
Scenariul de bază rămâne acela al unei scăderi de 50 puncte de bază a dobânzii-cheie din partea BNR în cursul anului. Totuși, riscurile sunt înclinate către un ritm mai lent de relaxare monetară – sau chiar stagnare, în funcție și de acțiunile celorlalte bănci centrale majore, precum Fed (SUA), BCE (zona euro) sau Banca Centrală a Poloniei.
