Inflația din România a rămas ridicată în februarie, la 5,0%, fiind determinată în principal de prețurile la energie și servicii. Deși acest lucru ar putea fi doar o perturbare temporară în ciclul de dezinflație, estimările privind o inflație mai mare decât cea estimată de piață par din ce in ce mai adevărate.
Datele de astăzi adaugă o nouă surpriză în creștere, în concordanță cu alte date recente, în ciuda tendinței generale de dezinflație.
Inflația alimentară a fost de 0,7% pe luna februarie, o evoluție mai controlată decât era de așteptat, dar aceasta este singura veste bună. Inflația pentru produsele nealimentare a fost de 1,1%, peste așteptări, pe fondul creșterii puternice a prețurilor la energie, în special la gazele naturale, care au crescut cu 9,0% într-o lună. Prețurile la încălzire au crescut, de asemenea, cu 2,1%. Inflația serviciilor a fost de 0,7%, reflectând persistența prețurilor ridicate în toate categoriile, se arată într-o analiză a economiștilor de la ING Bank.
În termeni anuali, inflația alimentară a rămas constantă la 4,5%, în timp ce inflația pentru produsele nealimentare a crescut la 4,8%, iar inflația serviciilor a înregistrat o ușoară scădere, ajungând la 6,4%.
Inflația de bază a continuat să scadă, dar doar marginal, situându-se la 5,0% în februarie, față de 5,1% în luna precedentă. Aceasta ar putea indica primele semne de atenuare a presiunilor salariale, însă salariile ar trebui să scadă sub 10% înainte ca Banca Națională a României (BNR) să poată considera riscurile interne mai gestionabile.
Factorii de risc majori rămân:
• Posibile modificări ale plafoanelor de preț la energie în acest an;
• Condițiile meteorologice fluctuante și volatilitatea prețurilor la mărfuri;
• Creșteri potențiale ale poverii fiscale, în special după surpriza negativă legată de deficitul bugetar în ianuarie, ceea ce ar putea aduce riscuri descendente pentru creșterea economică și riscuri ascendente pentru inflație.
Perspective pe termen scurt
Economiștii ING Bank consideră că există puține șanse de progres semnificativ pe frontul dezinflației în acest an. Dacă apar probleme legate de creșterea economică, acestea ar putea limita creșterea prețurilor. La nivel extern, tarifele impuse bunurilor europene reprezintă o amenințare stagflaționistă pe termen scurt, deși planurile recente ale UE privind stimulentele industriale și militare ar putea aduce o ușoară relaxare pe termen mediu.
Având în vedere riscurile interne și externe, ne menținem prognoza de 4,8% pentru inflația de la finalul anului, deși riscurile de creștere au crescut. Acest lucru lasă loc BNR să reducă dobânzile în a doua jumătate a anului, dar o reducere mai mare de 50 puncte de bază pare puțin probabilă. Dacă există un risc major, acesta este mai degrabă spre o reducere mai mică a dobânzii decât una mai agresivă, concluzionează analiza ING Bank.
