Inflația din România a rămas constantă la 9,9% în septembrie, ușor sub estimările pieței, care anticipau o valoare de 10,1%. Potrivit analizei, alimentele sezoniere, în special fructele și legumele proaspete – inclusiv cartofii – au exercitat o presiune ușor mai redusă asupra prețurilor, temperând evoluția generală a indicelui.
În pofida implementării integrale a noilor taxe pe valoare adăugată (TVA) și a accizelor, inflația de bază a rămas sub pragul psihologic de două cifre, susținând ideea unei stabilizări treptate a prețurilor în lunile următoare.
Sectorul non-alimentar și energia contribuie la temperarea prețurilor
În categoria bunurilor nealimentare, prețurile s-au menținut în limite normale, fără deviații majore. O contribuție pozitivă a venit din partea gazelor naturale, care s-au ieftinit cu 2% față de luna precedentă, oferind un sprijin suplimentar pentru diminuarea presiunilor inflaționiste.
Serviciile continuă să înregistreze scumpiri peste medie
Deși inflația serviciilor s-a moderat față de luna anterioară, ritmul de creștere rămâne peste media istorică. Domeniile care continuă să genereze presiuni semnificative asupra prețurilor sunt ospitalitatea, reparațiile și serviciile de divertisment, reflectând o cerere internă încă solidă pe segmentul non-esențial.
Perspective: inflația rămâne sub 10% până la finalul anului
Estimările pentru perioada următoare indică menținerea inflației sub pragul de două cifre. Deși o valoare ușor peste 10% în octombrie nu este exclusă, scenariul de bază al analiștilor vizează o rată anuală de 9,6% la finalul lui 2025, urmând ca presiunile inflaționiste să se reducă treptat până la 4,5% în 2026.
Principalul factor de dezinflație rămâne moderația consumului intern și scăderea ritmului de creștere a salariilor, care s-au redus la doar 4,4% anual, un nivel considerat istoric de scăzut.
„Încetinirea consumului și temperarea creșterilor salariale acționează ca principale forțe dezinflaționiste, însă transmisia acestor efecte în inflația de bază va fi graduală”, se arată în analiza raportului.
Riscurile economice rămân înclinate spre scădere
Economia României continuă să se confrunte cu riscuri de creștere sub potențial, cel puțin până la implementarea completă a investițiilor din cadrul PNRR. Acest context ar putea accentua tendințele de dezinflație, însă efectele vor deveni vizibile abia în a doua parte a anului viitor.
La nivel global, analiștii anticipează o scădere graduală a prețului petrolului, în timp ce producția agricolă ar putea contribui marginal la stabilitatea prețurilor la alimente.
Politica monetară: prima reducere a dobânzii este așteptată în mai 2026
Economiștii estimează că Banca Națională a României (BNR) va continua să adopte o abordare prudentă, menținând dobânda-cheie neschimbată în lunile următoare.
În lipsa unor șocuri inflaționiste suplimentare, accentul băncii centrale se va muta asupra riscurilor de încetinire economică, ceea ce ar putea deschide calea unei prime reduceri de dobândă în mai 2026, urmată de o scădere totală de 100 puncte de bază până la finalul anului.
