Inflația din România a urcat în luna iunie la 5,66%, peste așteptările analiștilor care mizau pe un avans de 5,5%, semnalând riscuri suplimentare în contextul unui profil inflaționist deja ridicat.
Potrivit unei analize a economiștilor de la ING Bank România, această surpriză pe partea de prețuri alimentează temerile legate de noi creșteri ale inflației în perioada următoare, în special în contextul eliminării plafonului la electricitate și al majorărilor de taxe programate pentru luna august.
Principalul factor care a dus la creșterea inflației din iunie a fost un avans de aproape 11% la prețurile fructelor proaspete, contribuind la o creștere de 0,5% a prețurilor alimentelor – o evoluție neobișnuit de mare pentru sezonul de vară. În schimb, prețurile la mărfuri nealimentare și servicii au crescut moderat, cu 0,4%, în linie cu estimările. Inflația de bază a crescut și ea, ajungând la 5,6% față de 5,4% anterior.
Potrivit economiștilor de la ING Bank România, mai multe șocuri inflaționiste sunt așteptate în perioada verii. Eliminarea plafonului la prețul energiei electrice de la 1 iulie va duce la creșteri ale facturilor, în timp ce, începând cu august, TVA-ul standard va fi majorat de la 19% la 21%, iar accizele la alcool, tutun și carburanți vor fi și ele ajustate. Deși măsurile fac parte dintr-un pachet menit să îmbunătățească poziția bugetară, acestea vor genera o creștere temporară a prețurilor de consum.
Conform estimărilor ING, inflația ar putea atinge un vârf de 8,2% în lunile septembrie-octombrie, după care va începe o scădere lentă, atingând 7,9% până la finalul anului.
Pe termen mediu, din a doua jumătate a anului 2026, se anticipează o descreștere semnificativă a inflației, susținută de efectele de bază și cererea internă mai slabă, ceea ce ar putea aduce inflația spre zona 4,0% până la finalul lui 2026.
Datele privind salariul mediu net publicate recent indică o moderare a ritmului de creștere la 7,6% în mai, ceea ce sugerează o cerere mai temperată, un element esențial pentru traiectoria dezinflaționistă.
Banca Națională a României a menținut dobânda de politică monetară la 6,50% în iulie și, conform unei analize a economiștilor de la ING Bank România, este probabil ca acest nivel să fie păstrat pe tot parcursul anului 2025. În contextul unei inflații încă departe de ținta oficială, banca centrală rămâne prudentă și nu este de așteptat să inițieze reduceri de dobândă până când nu vor apărea semnale clare de disipare a presiunilor inflaționiste.
Pe de altă parte, condițiile de lichiditate ar putea să se îmbunătățească treptat, ceea ce ar permite o reducere marginală a ratelor de pe piață, redând relevanță facilității de depozit, în special la scadențele scurte.
Privind în perspectivă, ING anticipează primele reduceri de dobândă începând cu al doilea trimestru din 2026, totalizând aproximativ 100 de puncte de bază. Dacă procesul de dezinflație se accelerează sau economia încetinește semnificativ, BNR ar putea adopta o cale mai agresivă de relaxare monetară.
În concluzie, România se confruntă cu o perioadă de inflație accentuată în lunile următoare, urmată de o etapă de temperare a prețurilor. Acest scenariu în două faze determină BNR să adopte o poziție precaută, menținând dobânda cheie nemodificată în 2025 și amânând orice măsuri de relaxare monetară până când impactul șocurilor fiscale se estompează și reapare perspectiva unui control sustenabil al inflației.
