ING își actualizează prognoza de creștere a PIB-ului pentru România în 2025 la 1,1%, față de estimarea anterioară de 0,3%, în contextul unui impuls solid din zona investițiilor.
Totuși, analiștii anticipează o recesiune tehnică de scurtă durată în a doua parte a anului, pe fondul consumului slab, care anulează parțial câștigurile generate de proiectele investiționale. Pentru 2026, prognoza rămâne la 1,4%.
Cele mai recente date privind PIB-ul pentru trimestrul al treilea confirmă estimarea preliminară, fără revizuiri suplimentare. Economia României s-a contractat cu 0,2% trimestru la trimestru, dar a consemnat un avans de 1,6% raportat anual. După primele trei trimestre, creșterea cumulată pentru 2025 ajunge la 0,8%.
Investițiile – cel mai puternic motor al economiei
Pe partea cererii, investițiile rămân principalul contributor la avansul economic, fiind susținute de contribuții pozitive din partea exportului net și a consumului. Rezervele de stocuri au avut însă un impact puternic negativ. Din perspectivă sectorială, construcțiile și agricultura au impulsionat creșterea, în timp ce sectorul serviciilor a avut un rol neutru.
Datele din retail semnalează un consum slăbit în trimestrul IV
După o corecție abruptă în august și o recuperare parțială în septembrie, consumul a slăbit din nou în octombrie. Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 1,1% față de luna anterioară, iar datele din septembrie au fost revizuite în jos. Evoluția este în linie cu încrederea redusă a consumatorilor, sugerând că prudența la cumpărături va continua în următoarele luni.
Toate categoriile majore – alimente, produse nealimentare și carburanți – au înregistrat scăderi. Cea mai mare contribuție negativă a venit din segmentul alimentar, ceea ce indică o orientare mai strictă către reducerea risipei și spre produse mai accesibile. Vânzările de bunuri nealimentare au scăzut și ele, mișcare anticipată după boom-ul de anul trecut alimentat de creditele de consum.
Ce înseamnă pentru perspectivă economică
Pentru întregul an 2025, ING estimează o creștere economică de 1,1%, scenariu care presupune o nouă contracție trimestrială în T4, suficientă pentru a plasa economia într-o recesiune tehnică scurtă. Pentru 2026, ritmul de creștere rămâne la 1,4%, cu investițiile – în special cele publice – ca motor principal, în contextul ultimului an de implementare a programului european RRF.
Consumul este așteptat să rămână modest în prima parte a lui 2026, urmând să își revină treptat în a doua parte a anului pe măsură ce încrederea populației se îmbunătățește.
În paralel, investițiile publice puternice, impulsionate de proiecte de infrastructură, ar putea accelera revenirea economică. Exporturile nete ar putea contribui ușor pozitiv, întrucât încetinirea economică favorizează reducerea dezechilibrelor comerciale.
