BET
34414.3
-1.03%
BET-TR
82940.24
-1.03%
BET-FI
116199.91
1.85%
BETPlus
4982.72
-1%
BET-NG
2635.26
-0.88%
BET-XT
2966.32
-0.79%
BET-XT-TR
6975.83
-0.8%
BET-BK
6637.53
-0.42%
ROTX
77491.27
-1.13%

Transport Trade Services: o revenire pe profit „structurală, nu conjuncturală”, într-un semestru cu Dunărea secată

Autor: Tiberiu Porojan
5 min

 

Feel the Markets

Transport Trade Services: o revenire pe profit „structurală, nu conjuncturală”, într-un semestru cu Dunărea secată

Invitat: Gabriel Țecheră, Director guvernanță corporativă și Investor Relations, Transport Trade Services (TTS/BVB)

Într-un semestru în care Dunărea a stat săptămâni la rând sub pragul de navigabilitate, Transport Trade Services a raportat venituri aproape stabile și o profitabilitate operațională în creștere puternică. Gabriel Țecheră explică de ce compania își menține țintele pentru întreg anul — și de ce revenirea este, în opinia sa, una de fond.

La prima vedere, semestrul I pare paradoxal: volumele transportate au scăzut cu 3,2%, dar profitabilitatea a urcat vizibil. Explicația stă în levierul operațional construit după reorganizarea din 2024: pe o bază de costuri mult mai stabilă, chiar și o creștere mică de venituri se traduce într-un salt de profit. „Profitabilitatea a explodat”, spune Țecheră, referindu-se la comparația dintre semestre.

Cu venituri în ușoară creștere și o bază de costuri reașezată, TTS a trecut de la pierderi la profit pe linia operațională — iar reprezentantul companiei susține că efectul este structural, nu o simplă conjunctură favorabilă.

Un levier operațional care începe să dea rezultate

Punctul de plecare este reorganizarea demarată în 2024, cu accent pe partea de navigație (Navrom), unde structura a fost simplificată la o singură entitate. „Suntem la nivelul la care orice mic ajutor din piață se transferă în profit”, spunea Țecheră încă din toamna trecută — iar semestrul I confirmă teza: la volume ceva mai mici, veniturile au fost ușor mai mari, iar profitabilitatea a crescut robust.

Ameliorările vin din trei surse care se suprapun: reducerile de costuri finalizate după reorganizare, un mix de mărfuri mutat dinspre agricol către industrial și chimic, și tarife care nu mai sunt atât de deprimate ca acum un an. Diferența față de semestrul I 2025 este, spune reprezentantul TTS, dovada că efectul e de fond.

-3,2%
Volume transportate, S1 2026 vs. S1 2025
+0,5%
Venituri (≈ +1,6 mil. lei)
+~22 mil. lei
Rezultat din exploatare

Dunărea secată: cum a evitat TTS blocajul

Recolta a fost bună — problema a fost hidrologică. Nivelul scăzut al Dunării a afectat toate afacerile dependente de transportul de vrac, iar situația a fost suficient de severă încât să readucă în discuție inclusiv alimentarea cu apă de răcire a centralei de la Cernavodă. TTS spune că a stat mai bine decât alții pentru că a anticipat: a adus flotă de barje și împingătoare cu pescaj mic în aval de Cernavodă, înainte ca porțiunile din amonte să devină impracticabile.

Contrastul cu 2024

Anul trecut, compania a fost prinsă cu flota în marș către amonte și s-a trezit cu flota „ruptă în două”, ratând exact începutul sezonului agricol. De data aceasta, poziționarea flotei în aval a permis continuarea operațiunilor chiar și cu convoaie mai mici și pescaj redus.

Un risc care nu se poate asigura

Întreruperea navigației pe Dunăre intră în categoria riscurilor neasigurabile: niciun asigurător nu acoperă evenimentul în sine, iar lipsa de statistici face imposibilă modelarea lui. Nimeni nu poate spune, nici măcar la nivel de lună, când revine navigația la normal — ceea ce rămâne principala necunoscută a proiecțiilor.

Barjele scufundate și proiectul Fairway

Barjele scufundate văzute în spațiul public aparțin TTS și fac parte dintr-un proiect european, Fairway, care testează cum pot fi crescute adâncimile pe anumite sectoare prin scufundarea controlată a barjelor. Testele se desfășoară în două puncte — unul în România (zona Zimnicea) și unul la vărsarea Dravei în Dunăre, în Croația. Proiectul a demarat fizic în toamna lui 2025, iar etapa de studiu ar urma să se finalizeze în jurul lui 2027.

Cernavodă, barajul de la Măcin și regularizarea Dunării

Țecheră readuce în discuție o problemă de infrastructură veche de decenii: ansamblul de la Cernavodă a fost gândit împreună cu barajul de la Măcin, astăzi într-o stare avansată de degradare. Lucrările actuale de regularizare ar asigura, în opinia sa, condiții pentru primele două unități ale centralei; pentru unitățile 3 și 4 ar fi necesar barajul de la Măcin, care ar regulariza Dunărea pe un sector lung și ar stabiliza prizele de apă.

Mixul de mărfuri: mai puțină agricultură, mai multă industrie

Volumele de mărfuri agricole scad continuu din 2024, pe fondul dinamicii din bazinul Mării Negre și al prețurilor internaționale. În schimb, mărfurile chimice au avut un trimestru record, susținut, spune reprezentantul TTS, de capacități noi de producție care au nevoie de materie primă. Cu mărfurile industriale ajunse la circa două treimi din mix, dependența de agricol — și, odată cu ea, volatilitatea și sezonalitatea — ar trebui să scadă.

CITESTE SI:  Alexandru Stânean, TeraPlast: „Al doilea trimestru a fost un pansament, dar încă nu suntem vindecați”

Atenție la distorsiunile trimestriale

Stocurile acumulate în Constanța așteaptă redeschiderea Dunării. Când aceasta se produce, fluxurile pot apărea brusc — ca la deschiderea unui robinet — generând trimestre cu venituri neobișnuit de mari, urmate de altele mai slabe. Comparațiile de la trimestru la trimestru pot deveni astfel înșelătoare.

Energia și combustibilul: costuri absorbite intern

Creșterea puternică a costurilor cu energia și combustibilul, vizibilă din februarie încoace, a fost internalizată — parțial printr-o clauză de hedging, parțial prin transferul în tarif pe contractele pe termen scurt. Semnificativ, trimestrul al doilea a fost primul cu profit „pe toată linia” din ultimii doi ani, și a fost obținut tocmai pe cele mai ridicate prețuri ale motorinei.

Canopus, flota și disciplina investițională

Terminalul Canopus, cu extinderea finalizată la începutul lui iulie, a intrat în plină producție: chiar dacă face mai puțin pe Dunăre, primește marfă pe cale terestră și o expediază pe mare. Pe partea de flotă, investițiile sunt preponderent de mentenanță, nu de extindere de capacitate. Deși piața second-hand e inundată de convoaie scoase la vânzare după oprirea Dunării, TTS nu cumpără: dispune de capacitate suficientă. Iar convoaiele autonome, fără pilot, nu sunt o prioritate apropiată.

Îndatorare, dividende și relația cu băncile

Creșterea de circa 5% a împrumuturilor este legată de programul de investiții. Mesajul reprezentantului TTS este că nu atât confortul companiei contează, cât cel al băncilor — iar acestea sunt confortabile cu nivelul actual, ceea ce înseamnă o ușă deschisă pentru finanțare la nevoie. Pe dividende, politica a fost consecventă de la listare: distribuția minimului din profitul net al TTS (compania-mamă, decuplată de grup), inclusiv în anii slabi, când s-au plătit tot circa 45%; în anii excepționali, proporția a fost mai mare.

Lichiditate, indicele FTSE și cotația

Lichiditatea a mai slăbit, dar rămâne, potrivit companiei, la un nivel bun: în opt luni, o singură lună a fost sub pragul relevant pentru includerea în indicii FTSE. Menținerea în indice după următoarea revizuire din septembrie rămâne însă incertă fără un impuls suplimentar din piață. Un catalizator posibil ar fi contrapartea centrală, care ar putea dinamiza lichiditatea prin împrumutul de acțiuni.

Pe grafic, cotația s-a redresat spectaculos — mai mult decât s-a dublat față de minime — iar pragul de 5 lei, multă vreme rezistență, pare confirmat acum drept suport. Nota tehnică discutată în emisiune (opinia personală a moderatorilor, nu a companiei) vede posibilă o corecție către zona 6,3–6,5 lei după acest avans.

Proiecții: predictibilitate înaintea nivelului

TTS își menține țintele de venituri și EBITDA pentru întreg anul — ceea ce, în condițiile unei Dunări oprite săptămâni la rând, reprezentantul companiei descrie drept un rezultat neobișnuit. Estimarea se sprijină pe câteva ipoteze de bază:

1menținerea unor condiții civilizate de preț pe piețele internaționale de cereale;
2absența unor blocaje de navigație de amploarea celor din anii trecuți;
3o revenire graduală la condiții normale de navigație — o revenire bruscă, corelată cu fluxurile mari din Ucraina și din Constanța, ar putea crea, paradoxal, o problemă de subcapacitate.

Pentru investitorii instituționali, adaugă Țecheră, contează mai mult predictibilitatea decât nivelul absolut: faptul că proiecția de buget se menține și la jumătatea anului le încarcă modelele cu un plus de încredere.

Concluzie

Semestrul I confirmă teza levierului operațional: la volume în ușoară scădere, TTS a revenit pe profit operațional printr-o bază de costuri reformată și un mix mutat spre industrial și chimic. Menținerea țintelor anuale, în plină criză hidrologică, este semnalul central pentru piață — unul de predictibilitate, apreciat îndeosebi de instituționali. Riscul-cheie rămâne însă neasigurabil și greu de modelat: regimul hidrologic al Dunării și ritmul revenirii la navigație normală.

Citește și

  • › Europa în căutarea unui nou model de creștere: patru drumuri și niciun manual
  • Disclaimer: Acest articol are caracter informativ și educativ și nu constituie recomandare de investiții, consultanță financiară sau invitație de a tranzacționa. Informațiile provin dintr-un interviu și din date publice, iar cifrele menționate pe parcursul discuției trebuie confruntate cu raportările oficiale ale companiei. Performanțele trecute nu garantează rezultate viitoare. Deciziile de investiții aparțin fiecărui investitor, pe propria răspundere, ideal după consultarea unui specialist autorizat.
Ti-a placut acest articol?

Ti-a placut acest articol?

Susține activitatea Financial Market.

Contribuția lunară poate fi anulată în orice moment folosind link-ul din email.