Piețele financiare au început să includă în prețuri scenarii tot mai agresive de majorare a dobânzilor de către Banca Centrală Europeană, pe fondul tensiunilor recente din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, mesajele transmise de oficialii instituției indică o abordare mult mai prudentă.
Potrivit economistului Carsten Brzeski, reacția băncii centrale este departe de a fi una certă, fiind în continuare ghidată în principal de evoluția inflației și a salariilor, nu de mișcările pe termen scurt ale piețelor.
Piețele anticipează mai mult decât transmite BCE
În prezent, investitorii estimează chiar și trei majorări de dobândă în perioada următoare. Totuși, declarațiile recente ale oficialilor BCE, inclusiv Christine Lagarde și Philip Lane, sugerează o funcție de reacție diferită față de ceea ce este deja inclus în prețuri.
După ultima ședință de politică monetară, BCE a adoptat un ton mai „hawkish”, semnalând vigilență crescută. Cu toate acestea, contextul actual diferă semnificativ de cel din 2022, când banca centrală începea normalizarea politicii monetare după ani de dobânzi negative și relaxare cantitativă.
Lecțiile din 2022 nu înseamnă acțiuni imediate
Deși BCE a fost criticată pentru reacția întârziată la șocul energetic din trecut, acest lucru nu implică automat o nouă rundă de majorări de dobândă în prezent.
Scenariul de bază rămâne unul în care șocul energetic este limitat. În acest caz, efectele asupra inflației ar putea fi temporare, fără a necesita intervenții suplimentare din partea băncii centrale.
Pentru ca majorările de dobândă să redevină probabile, ar fi necesară o creștere clară a anticipațiilor inflaționiste și o extindere a presiunilor asupra prețurilor în întreaga economie. Până acum, însă, conflictul din Orientul Mijlociu a afectat mai degrabă încrederea consumatorilor și a companiilor.
BCE revine la o abordare „dependentă de date”
În acest context, BCE pare să adopte din nou strategia de tip „driving at sight”, în care deciziile sunt luate în funcție de datele efective, nu de scenarii sau estimări.
Principalii indicatori urmăriți vor fi evoluția inflației, anticipațiile inflaționiste pe termen lung și dinamica salariilor, toate evaluate în paralel cu riscurile de încetinire economică și stabilitate financiară.
Ce urmează pentru ședințele BCE
Pentru ședința din aprilie, perspectivele sunt limitate, în condițiile în care nu vor exista noi prognoze macroeconomice, iar datele disponibile vor fi insuficiente pentru a justifica o schimbare majoră de politică.
Situația s-ar putea schimba în iunie, însă doar dacă tensiunile geopolitice persistă și prețurile energiei rămân ridicate. Chiar și în acest caz, scenariul de bază al analiștilor rămâne unul fără majorări de dobândă, mizând pe o detensionare a situației, inclusiv redeschiderea Strâmtoarea Hormuz.
Unde sunt riscurile reale
Pentru BCE, există trei riscuri principale care ar putea schimba traiectoria politicii monetare. Primul este unul psihologic, în cazul în care inflația generală depășește din nou pragul de 4%. Al doilea este legat de inflația de bază, care, dacă trece peste 3%, ar indica presiuni persistente în economie. Al treilea ține de credibilitate, în cazul unei creșteri accelerate a anticipațiilor inflaționiste.
Concluzie
Deși piețele mizează pe o întărire agresivă a politicii monetare, scenariul de bază rămâne unul prudent. BCE nu se grăbește să majoreze dobânzile și va acționa doar dacă datele economice vor confirma o deteriorare clară a perspectivei inflației.
Analiză adaptată pentru Financial Market, realizată pe baza perspectivelor economiștilor de la ING.
