România rămâne pe locul 45 în Indicele Global de Progres Social — creșterea economică nu se traduce automat în bunăstare
Social Progress Index 2025 · Social Progress Imperative & Deloitte
Cu un scor de 74,49 din 100, România se menține în 2025 pe aceeași poziție în clasamentul mondial al progresului social — locul 45 din 171 de țări. Deși economia a crescut printre cele mai rapide din UE, progresul social stagnează, reflectând un fenomen global accentuat după pandemie. Raportul Social Progress Index, realizat cu sprijinul Deloitte, arată că nutriția și locuințele s-au îmbunătățit semnificativ, dar sănătatea și educația de bază rămân punctele slabe ale țării.
Scorul general: stagnare pe un trend global
România a obținut un scor de 74,49 puncte din 100 în ediția 2025 a Indicelui de Progres Social, un rezultat aproape identic cu cel din anul precedent (74,61). Clasamentul, care evaluează calitatea vieții și bunăstarea socială în 171 de țări, este realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte.
Deși scorul ne plasează sub media celorlalte state membre UE, România se menține în a doua categorie a clasamentului — nivel atins în 2022. Stagnarea nu este un fenomen izolat: raportul arată că aproape o treime dintre cele 171 de țări analizate au înregistrat scăderi în ultimul an.
Cele trei dimensiuni: unde avansăm și unde pierdem teren
Indicele de Progres Social evaluează trei dimensiuni principale — nevoi de bază, bunăstare și oportunități — iar evoluția României diferă semnificativ de la o dimensiune la alta.
Cea mai vizibilă îmbunătățire. România urcă patru poziții, cu progrese la nutriție și îngrijiri medicale (locul 36, de la 41), locuințe (locul 36, de la 43) și apă și salubritate (locul 58, de la 72).
Dimensiunea care măsoară drepturile individuale, libertatea personală, incluziunea și educația avansată rămâne neschimbată. Fără regres, dar nici fără progres vizibil.
Singura dimensiune în scădere. Include sănătatea și educația de bază — ambele pe locul 86 mondial — categorii care evidențiază un decalaj semnificativ față de țări cu un PIB/capita similar, precum Ungaria, Croația, Polonia sau Grecia.
Punct critic
Sănătatea și educația de bază (ambele pe locul 86) reprezintă cele mai slabe performanțe ale României și arată un decalaj structural față de țări cu nivel economic comparabil. Aceste domenii trag în jos scorul general și necesită intervenții strategice urgente.
PIB-ul nu garantează progres social — lecția globală
Una dintre concluziile centrale ale raportului este că relația dintre creșterea economică și progresul social s-a slăbit în ultimii ani, în special după pandemia COVID-19. Exemple elocvente: deși Danemarca și SUA au un PIB pe cap de locuitor similar, progresul social al SUA este cu aproape 10 puncte mai mic (91,16 față de 81,76). Mai mult, SUA și Letonia au scoruri de progres social comparabile, în condițiile în care PIB-ul pe cap de locuitor al Letoniei este la jumătate.
„Una dintre tendințele evidențiate de raport este slăbirea relației dintre performanța economică și progresul social în ultimii ani, în special după pandemia COVID-19. Această evoluție este vizibilă și în România, o economie care a înregistrat unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere din Uniunea Europeană, dar care continuă să se confrunte cu provocări în domenii precum educația, sistemul de sănătate sau reducerea inegalităților regionale.”
— Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova
Reff subliniază necesitatea direcționării strategice a investițiilor publice și private spre infrastructura socială și spre regiuni geografice și industrii care au nevoie de sprijin, nu doar menținerea ritmului de creștere economică.
Clasamentul mondial: Norvegia lider, țările nordice în stagnare
Norvegia rămâne și în 2025 pe primul loc mondial, cu un scor de 91,73 (ușor în scădere de la 91,95), urmată de Danemarca, Finlanda, Suedia și Elveția — toate cu scoruri de peste 90, dar în stagnare sau ușoară scădere față de anul anterior. Tendința arată că până și liderii globali nu mai reușesc să înregistreze progres, ceea ce subliniază amploarea fenomenului de stagnare.
G7 și Europa: SUA pe ultimul loc, Marea Britanie în declin
În rândul marilor economii G7, evoluția este divergentă. Germania și Japonia conduc grupul, Italia a crescut puternic între 2015 și 2022 dar stagnează din 2023, iar Marea Britanie și Franța nu au înregistrat progres semnificativ din 2011. SUA au coborât pe ultimul loc în cadrul G7, în ciuda unui PIB pe cap de locuitor comparabil cu al Danemarcei.
Marea Britanie, deși și-a revenit economic după declinul declanșat de pandemia COVID-19, a coborât cinci poziții din 2011, ajungând în 2025 pe locul 18 — un exemplu elocvent al decuplării dintre performanța economică și cea socială.
Europa rămâne pe locul al doilea într-un top regional, iar cea mai mare îmbunătățire din 2011 a fost înregistrată în privința calității aerului. La nivel global însă, progresul în acest domeniu rămâne lent.
Economiile emergente: încetinire generalizată, Rusia în declin
Dintre economiile emergente cu populații de peste 100 de milioane de locuitori, Brazilia rămâne cea mai performantă, în parte datorită redresării din ultimii 2-3 ani. Indonezia, Bangladesh și Nigeria au înregistrat creșteri constante din 2011, în timp ce Etiopia a consemnat cea mai semnificativă încetinire din 2020 până în prezent.
Pakistanul și Rusia sunt în scădere — declinul Rusiei fiind o consecință directă a invaziei Ucrainei din 2022. Totodată, progresul social în India și China, după ani de creștere constantă, a încetinit semnificativ începând cu 2021.
Cele mai mari progrese din 2011: informație, locuințe, educație avansată
La nivel global, cele mai mari îmbunătățiri din 2011 s-au înregistrat la categoriile informație și comunicații, locuințe, educație avansată, apă și salubritate. Țările cu cele mai ridicate creșteri ale scorului de progres social au fost Fiji, Arabia Saudită și Republica Moldova.
Raportul Social Progress Index 2025 confirmă o realitate pe care cifrele macroeconomice o maschează: România crește economic, dar nu reușește să transforme această creștere în bunăstare pentru cetățeni cu aceeași viteză. Locurile 86 la sănătate și educație de bază — semnificativ sub țări cu PIB/capita similar — arată unde se pierde, concret, progresul social. Investițiile publice în infrastructura socială, direcționate strategic și nu dispersat, rămân cheia reducerii acestui decalaj.
Citește și
▸ Philip Lane (BCE): Inteligența artificială va remodela piețele muncii și productivitatea din zona euro
▸ Cum să investești 10.000 EUR în perioade de volatilitate — ghid pe profiluri de risc
Disclaimer: Acest articol are caracter informativ și nu constituie recomandare de investiție. Informațiile sunt preluate din raportul Social Progress Index 2025, publicat de Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte. Financial Market nu își asumă responsabilitatea pentru eventualele inexactități sau modificări apărute ulterior publicării.
Metodologie
Raportul Social Progress Index este publicat anual din 2011 de Social Progress Imperative. Indicele evaluează 171 de țări pe baza a trei dimensiuni: nevoi de bază (hrană, apă, locuințe, siguranță), bunăstare (educație de bază, informații, sănătate, calitatea mediului) și oportunități (drepturi individuale, libertate personală, incluziune, educație avansată). Progresul social este definit ca abilitatea unui stat de a asigura nevoile de bază ale cetățenilor, de a facilita creșterea calității vieții și de a crea condiții pentru dezvoltarea individuală.
