Așa cum era de așteptat, Banca Centrală Europeană a efectuat astăzi o a doua reducere consecutivă a ratei depozitelor cu 25 de puncte de bază, prima serie de reduceri succesive din ultimul deceniu, aducând rata principală a politicii monetare la 3,25%, cel mai scăzut nivel din iunie anul trecut.
Decizia a fost însoțită de o orientare deja foarte familiară pentru participanții la piață, în care factorii de decizie au reiterat că viitoarele decizii de politică monetară vor fi luate pe baza datelor și de la o ședință la alta, fără a se face un angajament prealabil privind o anumită cale de politică monetară.
Decizia de a efectua două reduceri consecutive de 25 de puncte de bază vine pe fondul unui progres în dezinflație mult mai rapid decât prevăzuseră anterior factorii de decizie, cu o rată anuală a inflației de 1,7% înregistrată în septembrie, în conformitate cu proiecțiile macroeconomice recente, care anticipau prețuri la acest nivel în al doilea trimestru din 2026.
În plus, persistă riscuri economice semnificative pe partea negativă, nu doar în cadrul blocului, ci și din surse externe, în contextul performanței slabe a economiei chineze și al tensiunilor geopolitice care continuă la nivel global.
Factorii de decizie speră că măsura de astăzi, care vine la doar cinci săptămâni după precedenta reducere a ratei, va proteja economia zonei euro împotriva acestor riscuri și va asigura că actuala contracție economică, indicată de ultimele sondaje PMI, rămâne relativ superficială.
Participanții la piață vor urmări acum conferința de presă de după ședință a președintelui Lagarde, programată în aproximativ o jumătate de oră, pentru indicii suplimentare cu privire la perspectivele politicii monetare, deși este probabil ca orice comentarii concrete să fie destul de limitate.
Deocamdată, scenariul de bază rămâne că BCE va efectua o nouă reducere de 25 de puncte de bază la ședința din decembrie, urmată de alte reduceri similare la fiecare ședință de la începutul lui 2025, până când rata depozitelor va ajunge la un nivel neutru, în jur de 2%, la începutul verii viitoare. De asemenea, participanții vor urmări cu atenție dacă Lagarde va deschide ușa pentru posibile reduceri mai mari, de 50 de puncte de bază, deși astfel de mișcări „jumbo” par puțin probabile în acest moment.
În acest context, euro a avut o performanță slabă în raport cu dolarul american, fiind una dintre monedele cu cele mai slabe rezultate ale zilei. Este de remarcat faptul că perechea EUR/USD a scăzut de la 1,12 la sfârșitul lunii septembrie la aproximativ 1,08, reprezentând o pierdere de peste 3% din valoarea sa față de dolar.
O parte din această slăbiciune a euro poate fi explicată prin ajustarea așteptărilor că Rezerva Federală a SUA va fi mai puțin agresivă în reducerea ratelor dobânzilor pentru restul anului 2024.
