Banca Centrală Europeană pare pregătită să majoreze dobânzile cu 25 de puncte de bază la ședința de săptămâna viitoare. Totuși, dacă presiunile inflaționiste continuă să provină în principal din energie, noi creșteri ale ratelor după luna septembrie ar putea avea o eficiență limitată și ar risca să afecteze suplimentar economia zonei euro, consideră economiștii ING.
Contextul devine tot mai favorabil unei noi majorări a dobânzilor la următoarea ședință a Băncii Centrale Europene. Mai mulți membri ai Consiliului Guvernatorilor susțineau deja o astfel de măsură încă de la reuniunea din iulie, iar de atunci economia zonei euro a demonstrat o reziliență peste așteptări în fața efectelor războiului din Orientul Mijlociu.
Evoluția relativ bună a economiei europene a beneficiat atât de stimulentele fiscale anunțate anterior, cât și de unele efecte conjuncturale favorabile. Competitorii asiatici au fost afectați mai puternic de închiderea Strâmtorii Hormuz, ceea ce a determinat redirecționarea unor comenzi către companiile europene.
În același timp, inflația generală a continuat să crească și ar putea rămâne peste nivelul de 3% în termeni anuali până la finalul anului. Indicatorii inflației de bază și ai prețurilor serviciilor nu semnalează, deocamdată, motive majore de îngrijorare, însă prețurile ridicate ale petrolului și riscul unui nou șoc pe piața gazelor naturale sporesc presiunea asupra BCE.
În aceste condiții, pentru mulți oficiali ai băncii centrale, argumentele în favoarea unei noi creșteri a dobânzii devin greu de ignorat.
O a doua majorare a ratelor în acest an ar putea fi interpretată drept o „majorare de asigurare”, menită să protejeze credibilitatea BCE și să împiedice transmiterea șocului energetic către alte componente ale inflației sau apariția efectelor de rundă a doua.
Noile prognoze BCE nu ar trebui să aducă surprize majore
Noua rundă de prognoze economice ale BCE este puțin probabil să schimbe semnificativ tabloul macroeconomic, dar ar putea oferi argumente suplimentare susținătorilor unei majorări a dobânzilor.
Perioada de referință utilizată pentru realizarea prognozelor se încheie, de regulă, cu aproximativ două săptămâni înaintea ședinței Consiliului Guvernatorilor. Din acest motiv, creșterea recentă a randamentelor obligațiunilor și noul avans al prețurilor energiei nu vor fi reflectate integral în estimări.
Economiștii ING se așteaptă ca BCE să revizuiască ușor în sus prognozele privind creșterea economică și inflația, în special ca urmare a revizuirilor statistice favorabile privind PIB-ul din primul trimestru și a prețurilor ceva mai ridicate ale petrolului.
Efectele de bază și cele de reportare ar putea conduce, de asemenea, la estimări marginal mai ridicate pentru creșterea economică și inflația din 2027.
Un alt punct de interes îl reprezintă eventualele actualizări ale scenariilor alternative prezentate de BCE în luna iunie. Dacă în iulie părea că economia europeană se îndreaptă către scenariul mai favorabil, situația actuală pare să se situeze undeva între scenariul de bază și cel advers.
Va continua BCE să majoreze dobânzile după septembrie?
O eventuală continuare a ciclului de majorare după ședința din septembrie este mult mai dificil de anticipat.
Piețele au început deja să includă în prețuri cel puțin încă o creștere a ratelor până la sfârșitul anului, iar opiniile din interiorul BCE par să devină tot mai divergente.
Pe de o parte, analize publicate chiar de BCE susțin ideea că actualul val inflaționist este determinat în principal de energie și că originea șocului inflaționist contează atunci când banca centrală decide cum să reacționeze.
Pe de altă parte, declarațiile unor oficiali precum Isabel Schnabel și guvernatorul băncii centrale a Irlandei, Gabriel Makhlouf, sugerează o disponibilitate mai ridicată pentru continuarea majorărilor.
După o creștere de 25 de puncte de bază săptămâna viitoare, rata facilității de depozit ar ajunge la 2,5%, nivel care s-ar afla încă în intervalul pe care BCE îl consideră neutru.
O creștere peste acest prag ar însemna însă trecerea clară către o politică monetară restrictivă.
Problema este că există o diferență importantă între o economie care demonstrează reziliență și una supraîncălzită, care necesită în mod evident dobânzi restrictive.
Într-un context marcat de probleme ale finanțelor publice și de creșterea accentuată a randamentelor obligațiunilor, economiștii ING consideră dificil de justificat o înăsprire agresivă suplimentară a politicii monetare.
Cu alte cuvinte, BCE ar risca să provoace o recesiune încercând să combată un șoc inflaționist care rămâne, în mare măsură, unul de ofertă.
Creșterea randamentelor obligațiunilor complică strategia BCE
Un alt subiect important al reuniunii BCE va fi creșterea recentă a randamentelor obligațiunilor suverane și preocupările tot mai mari privind sustenabilitatea datoriei în Europa.
Dintr-o anumită perspectivă, această evoluție ar putea chiar ajuta BCE.
Creșterea randamentelor înseamnă condiții de finanțare mai restrictive, astfel încât piețele financiare fac deja o parte din munca pe care banca centrală ar realiza-o prin majorarea dobânzilor.
Potrivit modelelor macroeconomice, o creștere cu 50 de puncte de bază a randamentelor obligațiunilor poate avea un impact asupra inflației și PIB-ului chiar ușor mai mare decât o majorare de 50 de puncte de bază a dobânzii de politică monetară.
Din acest motiv, principala provocare pentru BCE va fi să nu amplifice excesiv înăsprirea condițiilor financiare.
Atât timp cât inflația nu este complet sub control, nivelul absolut al dobânzilor pe termen lung nu reprezintă neapărat cea mai mare problemă pentru BCE. Mai importantă este diferența dintre randamentele obligațiunilor diferitelor state din zona euro.
O anumită înăsprire a condițiilor financiare poate ajuta banca centrală în lupta cu inflația. O înăsprire prea puternică sau distribuită inegal între economiile zonei euro ar putea însă genera noi riscuri.
Ar putea BCE reactiva achizițiile de obligațiuni?
În acest context, piețele ar putea începe la un moment dat să se întrebe dacă BCE ar fi dispusă să utilizeze din nou instrumente de intervenție pe piața obligațiunilor, inclusiv Transmission Protection Instrument (TPI).
Un astfel de scenariu nu reprezintă încă o temă imediată de politică monetară. Totuși, dacă îngrijorările privind sustenabilitatea datoriei publice vor crește, în special înaintea alegerilor prezidențiale din Franța de anul viitor, investitorii ar putea testa disponibilitatea BCE de a interveni.
Piețele europene au mai trecut prin astfel de episoade.
În același context ar putea reveni în atenție și discuțiile privind conducerea BCE, inclusiv posibilitatea unei plecări anticipate a Christinei Lagarde și identitatea viitorului președinte al instituției. O parte dintre numele vehiculate pentru succesiune au fost, cel puțin în trecut, mai puțin favorabile programelor de relaxare cantitativă.
ING: cel mai probabil scenariu este o majorare „dovish” de 25 de puncte de bază
În ansamblu, economiștii ING se așteaptă ca Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile cu 25 de puncte de bază la ședința de săptămâna viitoare.
Ar fi o nouă majorare „de asigurare”, destinată în primul rând protejării credibilității BCE și limitării riscurilor ca șocul energetic să se transforme într-o inflație mai persistentă.
Pentru piețele financiare, mesajul transmis de Christine Lagarde va fi însă cel puțin la fel de important ca decizia propriu-zisă. O majorare a dobânzii însoțită de indicii că BCE nu intenționează să continue agresiv ciclul de înăsprire ar putea fi interpretată drept o „majorare dovish”, în timp ce semnalele privind noi creșteri până la finalul anului ar putea amplifica presiunea asupra obligațiunilor europene și asupra perspectivelor de creștere economică.
Articol realizat pe baza analizei făcute de analiștii ING.
