În conformitate cu indicatorii economici surprinzător de puternici din Statele Unite, randamentele obligațiunilor de stat au crescut semnificativ în ultimele luni.
Acest lucru pune presiune asupra prețurilor unor clase de active și intensifică discuțiile despre cât de restrictivă este cu adevărat politica monetară privind ratele dobânzii. Ar putea nivelul mai ridicat al randamentelor să ușureze munca băncii centrale sub forma unor noi creșteri ale ratei dobânzii?
Creștere puternică a forței de muncă
Rapoartele privind piața forței de muncă din SUA din luna septembrie au arătat o creștere surprinzător de puternică și amplă a angajărilor, cu exceptia sectorului agricol.
În cifre: în timp ce estimarea a fost de 170.000, „statele de plată non-agricole” au crescut de fapt cu 336.000. Mai mult, creșterea ocupării forței de muncă din ultimele două luni a fost revizuită în sus cu 119.000.
Alte rapoarte au surprins și mai puternic. Oferta de locuri de muncă a crescut de la aproximativ 8,9 milioane la 9,6 milioane în luna august, iar cererile inițiale pentru asigurare pentru șomaj au rămas la un nivel scăzut de 207.000.
Numărul locurilor de muncă (oferta) scoase la concurs. Sursa Erste Asset Management, LSEG Datastream
Ceilalți indicatori cheie au fost în conformitate cu așteptările. Rata șomajului a rămas neschimbată la un nivel scăzut de 3,8%, în timp ce rata de participare pe piața muncii nu a continuat tendința de creștere, rămânând la 62,8%.
Astfel, există încă potențial de îmbunătățire din partea ofertei. Acest lucru se datorează faptului că valoarea pre-pandemică din februarie 2020 este încă mai mare, la 63,3%.
Inflația scade in continuare
În general, rapoartele contrazic ipoteza unei tendințe de răcire a pieței muncii din SUA. Din perspectiva băncii centrale, însă, o astfel de evoluție este necesară pentru a atenua presiunea inflaționistă.
Dacă sunt necesare majorări suplimentare ale ratei cheie în acest scop sau dacă este suficientă o continuare mai îndelungată a nivelului actual al ratei cheie, va depinde desigur în mod decisiv de indicatorii economici (Data driven decision).
Astfel, accentul va fi pus azi (nr joi, 12 octombrie) pe publicarea indicelui prețurilor de consum pentru luna septembrie. Atât inflația generală, cât și inflația de bază (excluzând energia și alimentele) sunt de așteptat să se situeze la +0,3% de la o lună la alta.
Aceasta ar însemna o continuare a tendinței de scădere a inflației de la an la an (la 3,6%, respectiv 4,1%).
Randamentul titlurilor de stat este în creștere
Pe lângă importanța evoluției ratei dobânzii pentru creștere economică și inflație, implicațiile creșterii randamentelor sunt din ce în ce mai discutate.
La urma urmei, randamentul celei mai importante obligațiuni de referință pentru majoritatea claselor de active, obligațiunile guvernamentale americane pe zece ani, a crescut de la 3,3% la începutul lunii aprilie la 4,8% în prezent.
Ce impact are acest lucru?
Randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani. Sursa Erste Asset Management, LSEG Datastream
• Scăderea valorii actuale a altor clase de active
Din cauza faptului că ratele mai mari ale dobânzilor reduc valoarea prezentă a plăților viitoare (dividende, cupoane), prețurile activelor sunt sub presiune.
• Randamente reale mai mari
Deși creșterea (nominală) a randamentelor a fost însoțită și de o creștere a randamentului ajustat în funcție de inflație, așteptările inflaționiste nu au crescut. Mai mult, randamentul real a crescut de la 1,05% la 2,48%, în timp ce inflația estimată a crescut doar marginal. Pe termen lung, din perspectiva pieței, politica băncii centrale pare suficient de restrictivă pentru a atinge ținta de inflație, bineințeles cu o anumită marjă de eroare.
• Înclinarea curbei randamentelor
Datorită faptului că randamentele pe termen lung au crescut mai mult decât randamentele pe termen scurt, inversarea curbei randamentului s-a atenuat. (Spre exemplu, intr-o curbă inversată, randamentele obligațiunilor cu termen scurt sunt mai mari decât cele ale obligațiunilor cu termen lung. Din iulie 2022, randamentul obligațiunilor de stat pe doi ani a fost mai mare decât randamentul obligațiunilor pe zece ani, din punct de vedere istoric, această formă inversă a curbei randamentului fiind un bun indicator al unei recesiuni iminente.)
• Prima de risc la scadență este mai mare
Deși a crescut și prima de risc pentru deținerea de obligațiuni pe termen lung, creșterea randamentelor nu poate fi atribuită doar așteptărilor mai mari pentru creșterea economică pe termen lung. Banca centrală a SUA își reduce deținerile de obligațiuni guvernamentale americane și obligațiuni ipotecare la suma de 95 de miliarde de dolari pe lună, această politică de înăsprire cantitativă înlăturând un factor important al cererii din piață.
• Perspectivă negativă
Creșterea randamentelor duce la o deteriorare a mediului financiar (rate la credite mai mari, randamente mai mari ale obligațiunilor corporative, prețuri mai mici ale acțiunilor, dolar mai puternic). Pe baza acestor date, Rezerva Federală a construit un model care estimează cât de favorabilă sau restrictivă este înăsprirea politicii monetare pentru creșterea economică în următoarele douăsprezece luni. Conform modelului, modificările dobânzilor din ultimele douăsprezece luni nu au niciun efect asupra creșterii economice.
Totuși, dacă luam în considerare un termen mai lung, spre exemplu ultimii trei ani, estimarea modelului are ca rezultat o reducere a creșterii economice reale cu aproape 0,6 puncte procentuale. Deși pare o valoare substanțială, este departe de nivelurile care ar declanșa o recesiune.
In aceste condiții, factorul decisiv este dacă inflația va continua să scadă chiar și fără alte majorări ale ratei dobânzii de politică monetară.
