Inflația din România continuă să se dovedească mai dificil de redus decât anticipau economiștii. Rata anuală a inflației a coborât în iulie la 8,2%, însă scăderea a fost mai modestă decât estimările, pe fondul prețurilor ridicate la energie și al persistenței inflației din sectorul serviciilor.
În acest context, ING și-a revizuit prognoza privind inflația de la finalul anului 2026 de la 6,0% la 6,5%, avertizând că presiunile asupra prețurilor rămân răspândite în economie.
Energia și serviciile mențin presiunea asupra inflației
Inflația pentru mărfurile nealimentare și servicii a fost mai ridicată decât anticipau analiștii ING, ajungând la 7,9%, respectiv 13,7%.
Prețurile energiei electrice au crescut cu 4,4% față de luna precedentă, o evoluție similară fiind observată în cazul motorinei.
În sectorul serviciilor, cele mai importante creșteri au fost înregistrate de transportul aerian, cu 18,7%, și de abonamentele TV, cu 5,2%, evoluții care ar putea reflecta inclusiv transmiterea cu întârziere a variațiilor cursului de schimb în prețurile finale.
Mai important pentru perspectiva inflației este faptul că presiunile de bază asupra prețurilor continuă să fie foarte răspândite.
Inflația serviciilor rămâne persistentă în ciuda încetinirii semnificative a creșterilor salariale în prima jumătate a anului, ceea ce arată că procesul de dezinflație la nivelul economiei interne continuă să fie lent și neuniform.
Salariile indică o cerere internă slabă
Datele privind salariile confirmă, potrivit ING, imaginea unei cereri interne modeste.
Câștigul salarial mediu net a crescut cu numai 3,5% în termeni anuali în luna iunie, în timp ce avansul mediu din prima jumătate a anului 2026 a fost de aproximativ 3,7%, o încetinire considerabilă față de anii anteriori.
Dinamica redusă a salariilor sugerează că presiunile asupra consumului gospodăriilor persistă și este compatibilă cu existența unui deficit mai amplu de cerere în economie.
Evaluarea este în linie cu cea mai recentă analiză a Băncii Naționale a României, potrivit căreia deficitul de cerere agregată s-a adâncit în contextul stagnării activității economice și al slăbirii consumului populației.
Pe termen mediu, această situație ar trebui să contribuie la reducerea inflației prin canalul cererii.
Majorarea salariului minim ar putea stabiliza consumul
Creșterea cu 6,8% a salariului minim, începând cu 1 iulie 2026, ar putea însă stabiliza dinamica veniturilor în lunile următoare.
ING consideră că această măsură nu va modifica fundamental perspectivele macroeconomice, dar ar putea opri deteriorarea recentă a consumului gospodăriilor.
În acest scenariu, vânzările cu amănuntul s-ar putea stabiliza, creând premisele unei recuperări treptate a cererii de consum.
Inflația ar putea coborî spre 6,5% în august
Luna august ar putea aduce o nouă scădere semnificativă a inflației headline, în principal datorită unor efecte de bază favorabile.
ING estimează că rata anuală ar putea ajunge în jurul nivelului de 6,5%.
Ulterior, inflația ar urma să se stabilizeze pentru o perioadă, înainte de a reveni pe o traiectorie gradual descendentă în primul trimestru din 2027.
Totuși, îmbunătățirea inflației generale poate ascunde faptul că presiunile inflaționiste de bază rămân persistente.
Volatilitatea de pe piețele energetice, incertitudinile legate de aprovizionarea cu petrol și evoluția prețului țițeiului, precum și efectele secetei severe din acest an reprezintă în continuare riscuri de creștere pentru inflație. În același timp, acești factori pot afecta negativ ritmul de creștere economică.
Pe termen mediu, însă, slăbiciunea cererii agregate ar trebui să devină un factor dezinflaționist tot mai important.
În condițiile în care economia României a înregistrat pentru o perioadă o evoluție negativă în termeni anuali, iar cererea internă rămâne redusă, fundamentele economice ar trebui să contribuie treptat la temperarea creșterilor de prețuri.
Când ar putea începe BNR să reducă dobânzile?
Pentru Banca Națională a României, situația rămâne complicată de combinația dintre creștere economică slabă și inflație ridicată.
Pe de o parte, activitatea economică redusă ar justifica o relaxare a condițiilor monetare. Pe de altă parte, șocurile inflaționiste din zona ofertei și riscul unor ieșiri de capital în cazul unei deteriorări a sentimentului global față de risc limitează spațiul BNR pentru reduceri rapide de dobândă.
Dezechilibrele macroeconomice încă importante ale României reprezintă un argument suplimentar pentru prudență.
Economiștii ING continuă să estimeze că prima reducere a dobânzii-cheie a BNR, cu 25 de puncte de bază, va avea loc la ședința din ianuarie 2027. Pentru întreg anul 2027, ING anticipează reduceri cumulate ale dobânzii de politică monetară de aproximativ 100 de puncte de bază.
În evaluarea economiștilor ING, economia României se află astfel într-un echilibru dificil: cererea internă slabă și încetinirea salariilor favorizează dezinflația pe termen mediu, însă energia, serviciile și șocurile de ofertă continuă să mențină inflația la niveluri ridicate și limitează capacitatea BNR de a relaxa politica monetară în perioada imediat următoare.
