Inflația anuală din România a urcat la 9,6% în luna ianuarie, ușor peste așteptările pieței, însă dinamica a fost determinată aproape integral de o creștere lunară de 9% a tarifelor la apă, canalizare și salubritate. Dacă excludem acest factor punctual, tabloul inflaționist este în linii mari în concordanță cu estimările analiștilor, cu semnale clare de moderare în sectorul serviciilor. Scenariul de bază menține o prognoză de 4,5% pentru inflația de la finalul anului.
Structura inflației: impact major din utilități, presiuni în scădere în servicii
Inflația la alimente a fost ușor peste așteptări, cu un avans de 0,91% lunar, în timp ce segmentul bunurilor nealimentare a crescut cu 0,51%, în linie cu proiecțiile. În zona serviciilor, presiunile generalizate observate anul trecut continuă să se estompeze, pe fondul unei dinamici salariale mai temperate și al unui context economic tot mai restrictiv.
Principala abatere față de prognoze provine din categoria alimentării cu apă și canalizare, unde prețurile au crescut cu 9,1% față de luna precedentă. Impactul asupra inflației totale a fost amplificat de majorarea ponderii acestei categorii în coșul IPC, de la 2,2% în 2025 la 2,8% în 2026.
Un nou element introdus în coșul de consum este categoria serviciilor de jocuri de noroc, însă cu o pondere marginală de doar 0,04%. Inflația de bază a rămas stabilă la 8,5%, indicând o relativă stabilizare a presiunilor fundamentale.
De asemenea, energia electrică și gazele naturale au acum ponderi mai reduse în coșul IPC, ceea ce înseamnă că eventualele ajustări viitoare de preț vor avea un impact mai limitat asupra inflației headline, comparativ cu anii anteriori, când acestea au fost surse majore de volatilitate.
Perspective macro și implicații pentru politica monetară
În pofida nivelului ridicat al inflației headline, detaliile indică un fundal inflaționist mai controlat. Pe fondul unei creșteri economice sub așteptări, economia românească traversează deja o fază de contracție, ceea ce ar trebui să genereze presiuni dezinflaționiste semnificative în trimestrele următoare.
Efectele de bază vor menține inflația relativ ridicată pe termen scurt, însă este probabil ca rata anuală să graviteze mai aproape de 9% decât de 10% în lunile următoare, înainte de o decelerare mai vizibilă în perioada iulie–august. Prognoza pentru finalul anului rămâne la 4,5%, cu o medie anuală estimată la 7,3%.
În acest context, este de așteptat ca Banca Națională a României să adopte un ton mai dovish în comunicarea sa. Deși o reducere imediată a dobânzii de politică monetară este puțin probabilă, mesajele din jurul următorului Raport asupra Inflației ar putea pregăti terenul pentru un ciclu de relaxare. Scenariul de bază indică o primă tăiere de 25 puncte de bază în luna mai și reduceri cumulate de aproximativ 100 puncte de bază în 2026.
