Inflația din SUA a accelerat în luna martie, însă contextul actual sugerează că presiunile sunt mai degrabă temporare, în ciuda creșterilor recente ale prețurilor la energie. Datele privind indicele prețurilor de consum (CPI) arată o creștere lunară de 0,9%, în linie cu așteptările pieței, determinată în principal de un salt de peste 21% al prețurilor la benzină.
Cu toate acestea, inflația de bază (excluzând alimentele și energia) a surprins pozitiv, crescând cu doar 0,2% lună/lună și 2,6% anual, sub estimările inițiale. Această evoluție a fost susținută de scăderi de prețuri în segmente precum mașinile second-hand, serviciile medicale și alte bunuri și servicii, în timp ce costurile locuințelor – cea mai importantă componentă din CPI – au avut o creștere moderată de 0,3%.
Un aspect important evidențiat de economiștii de la ING este faptul că economia americană a absorbit relativ bine impactul tarifelor comerciale, fără o accelerare semnificativă a prețurilor bunurilor. Inflația bunurilor de bază rămâne redusă, la aproximativ 1,2% anual, ceea ce sugerează că presiunile inflaționiste nu sunt generalizate. În schimb, o parte semnificativă din costurile tarifare este suportată de companii, nu transferată integral către consumatori.
Comparativ cu episodul inflaționist din 2021–2022, contextul actual este fundamental diferit. Atunci, inflația a fost alimentată de un mix puternic de factori: creștere accelerată a ocupării forței de muncă, salarii în urcare rapidă, economii ridicate ale populației și stimulente fiscale masive. În prezent, piața muncii este mai temperată, creșterea salarială se situează în jur de 3%, iar veniturile reale disponibile ale gospodăriilor stagnează.
În acest context, creșterea prețurilor la combustibili este mai probabil să reducă cererea decât să alimenteze un nou val inflaționist. Costurile mai ridicate la energie erodează puterea de cumpărare și limitează cheltuielile discreționare, ceea ce poate avea un efect de temperare asupra economiei în lunile următoare.
Mai mult, un posibil progres în negocierile dintre SUA și Iran, care ar putea duce la reluarea fluxurilor de petrol și gaze, ar putea contribui la scăderea prețurilor la energie în a doua parte a anului. Într-un astfel de scenariu, inflația ar putea coborî chiar sub pragul de 2% în cursul anului viitor.
În aceste condiții, economiștii ING consideră că scenariul unor reduceri de dobândă din partea Fed rămâne mai probabil decât cel al unor noi majorări, în special în contextul mandatului dual al băncii centrale – stabilitatea prețurilor și ocuparea forței de muncă.
Riscul principal pentru această perspectivă ar fi o reaprindere a așteptărilor inflaționiste și o accelerare a salariilor. Deocamdată însă, atât anticipațiile pieței, cât și cele ale consumatorilor rămân ancorate, iar echilibrul din piața muncii s-a schimbat semnificativ față de perioada post-pandemie, reducând probabilitatea unor efecte de runda a doua asupra inflației.
Concluzie: Deși inflația din SUA a crescut temporar pe fondul energiei, fundamentele actuale indică o presiune mult mai limitată și mai puțin persistentă decât în ciclul anterior, ceea ce susține scenariul unei inflații tranzitorii și al unei politici monetare mai relaxate în perioada următoare.
Analiză adaptată pentru Financial Market, pe baza opiniilor economiștilor de la ING
