Minutele ședinței de politică monetară din februarie ale Banca Centrală Europeană arată că membrii instituției erau, la acel moment, relativ confortabili cu actuala poziție a politicii monetare, în ciuda creșterii incertitudinilor globale. Documentul reflectă o dezbatere amplă între membrii Consiliului guvernatorilor, cu opinii divergente în special în ceea ce privește perspectivele inflației.
Înainte de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, discuțiile din cadrul BCE erau concentrate mai degrabă pe riscul ca inflația să scadă sub ținta de 2%. Între timp însă, contextul geopolitic s-a schimbat semnificativ, iar scenariul dominant ar putea deveni unul de depășire a țintei de inflație, pe fondul creșterii prețurilor la energie.
BCE consideră că se află într-un „loc bun”
Minutele indică faptul că, în februarie, mai mulți oficiali ai BCE considerau că nivelul actual al dobânzilor plasează politica monetară într-un „good place” – formulare repetată de trei ori în document. În același timp, unii membri ai Consiliului au început deja să discute despre posibile reduceri ale dobânzilor pe termen mai lung, subliniind caracterul simetric al țintei de inflație de 2%.
Pe plan economic, evaluarea generală a fost că economia zonei euro rămâne relativ rezilientă, iar inflația – deși incertă – se află într-o traiectorie stabilă pentru moment. Totuși, mai mulți membri au atras atenția asupra riscurilor în creștere pentru creșterea economică, în special în contextul mediului global volatil.
Discuții interesante despre rata neutră a dobânzii
Un punct notabil din minutele BCE este dezbaterea privind rata neutră a dobânzii, adică nivelul dobânzii care nu stimulează și nici nu frânează economia. Unii oficiali consideră că această rată ar putea fi mai ridicată decât estimările anterioare.
Argumentele invocate includ o politică fiscală mai expansionistă la nivel global și posibilul impact pozitiv asupra productivității generat de inteligența artificială. Dacă această tendință se confirmă, actualele dobânzi ar putea deveni, în timp, mai acomodative decât se credea.
Războiul din Orientul Mijlociu schimbă perspectiva
De la reuniunea din februarie și până în prezent, contextul macroeconomic s-a modificat considerabil din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Creșterea prețurilor la petrol și deprecierea euro ar putea amplifica presiunile inflaționiste în zona euro.
În aceste condiții, scenariul discutat anterior – cel al unei inflații prea scăzute care ar justifica noi reduceri de dobândă – devine mult mai puțin probabil. În schimb, dezbaterea pentru BCE se mută către modul în care banca centrală ar trebui să reacționeze la un nou șoc al prețurilor energiei.
Riscul revenirii unui scenariu stagflaționist
Istoric, șocurile petroliere au avut un efect stagflaționist asupra economiei europene, combinând inflația ridicată cu o creștere economică mai slabă. În trecut, BCE a ales adesea să ignore temporar aceste creșteri ale inflației generate de energie.
Totuși, experiența din 2022 a arătat că o reacție întârziată poate face banca centrală să rămână „în urma curbei”. Deși contextul actual nu este identic – fiind mai degrabă un șoc de preț decât unul de aprovizionare – durata conflictului și nivelul ridicat al prețurilor la energie vor fi esențiale pentru direcția politicii monetare.
Dacă tensiunile geopolitice persistă și energia rămâne scumpă, există riscul ca BCE să adopte din nou un ton mai hawkish, chiar dacă o nouă creștere a dobânzilor nu pare, pentru moment, scenariul de bază.
