Vânzările cu amănuntul din România au înregistrat o scădere accentuată în luna august, semnalând o răcire a consumului privat și un nivel crescut de prudență din partea populației. Deși o parte din încetinire poate fi explicată prin cheltuielile făcute anticipat înaintea majorărilor de taxe, datele recente indică o tendință mai amplă de temperare a cererii interne.
Cea mai mare scădere lunară din ultimii 15 ani (excluzând pandemia)
Potrivit datelor oficiale, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 4,0% față de luna precedentă, cea mai mare contracție lunară (în afara perioadei de lockdown) de la criza economică din 2009–2010.
În plus, datele pentru iulie au fost revizuite negativ, de la o creștere de +0,3% la o scădere de –0,7%, ceea ce afectează perspectivele pentru consumul privat din trimestrul al treilea.
Detaliat pe categorii:
• Produsele alimentare au scăzut cu 3,4% față de luna iulie (după –0,6% în iulie);
• Produsele nealimentare au înregistrat un declin de 3,0% (după –0,2%);
• Vânzările de carburanți au coborât cu 2,9% (după +0,7%).
Pe termen anual, scăderea este mai temperată
Privind imaginea de ansamblu, rezultatele cumulate de la începutul anului arată o situație mai echilibrată:
• Vânzările de produse alimentare au scăzut ușor,
• Cele de produse nealimentare rămân în creștere cu +5,8%,
• Carburanții înregistrează un avans de +2,8%.
Pentru comparație, segmentul de retail nealimentar, principalul motor de creștere în 2024, avansase cu +14,3%. Rezultatul din august (–2,2% anual) marchează însă una dintre cele mai slabe performanțe din ultimii ani.
Prudența consumatorilor, noul trend spre final de an
Scăderea din august reflectă o combinație între două fenomene:
1. Tendința descendentă a consumului privat, vizibilă de-a lungul anului, în contextul înăspririi fiscale și al incertitudinii economice;
2. Corecția mecanică a cumpărăturilor făcute anticipat înainte de creșterea taxelor.
Totuși, revizuirea negativă a datelor din iulie sugerează că efectul „cheltuielilor de dinainte de taxe” a fost mai redus decât se estimase inițial.
Perspective: nu este un scenariu de criză, dar semnalele sunt îngrijorătoare
Conform analiștilor de la ING Bank, deși rezultatul este îngrijorător, și încă nu asistăm la un început de recesiune. Performanțele solide din 2024 au fost peste medie și, în multe cazuri, nesustenabile pe termen lung.
În plus, boomul consumului din 2024 a inclus achiziții mari (electrocasnice, electronice, mobilier) care nu se repetă anual, în timp ce creditul de consum a crescut semnificativ. În prezent, combinația dintre inflație ridicată, taxe mai mari și temeri privind piața muncii determină gospodăriile să adopte un comportament mai prudent.
Concluzie
Scăderea abruptă a vânzărilor cu amănuntul din august reprezintă un semnal de avertizare pentru economia României, indicând că motorul consumului privat începe să piardă din turație. Deși nu vorbim încă despre o tendință structurală negativă, prudența consumatorilor va domina finalul anului 2025 și începutul lui 2026, pe fondul presiunilor fiscale și al incertitudinii economice.
